Gușă: "Ancheta în dosarul Revoluției, o revanșă morală. Cheia e demantelarea minciunii post '89"
Decizia anchetatorilor de a extinde ancheta în dosarul Revoluţiei nu ţine de răzbunări personale, ci de o revanşă a tuturor celor care au suferit şi au murit în Decembrie 1989, a declarat Cozmin Gușă, la emisiunea ”Deschide Lumea”, de la Realitatea TV, moderată de Lavinia Șandru. Consultantul politic mai spune că, de fapt, discuţia ar trebui să vizeze nu persoane, ci un sistem clădit pe minciună.
”Este destul de dureros să vorbesc despre acest dosar, pentru că în decursul carierei mele publice am discutat tot timpul despre evenimentele din '89 și despre necesitatea de a le interpreta așa cum au fost ele, din dorința de a pulveriza acea minciună pe care ne-am construit perioada post '89. Ca un participant activ în decembrie '89 și apoi în 1990, am văzut că lucrurile nu au fost așa cum se prezentau. Toate discuțiile cu oameni de la vârful regimului mi-au confirmat aceste lucruri. N-am avut nimic cu Iliescu din punct de vedere personal niciodată, dar am vrut să expun faptul că, demantelând acea minciună, am putea merge mai departe”, a mărturisit Cozmin Gușă.
Din minciuna Revoluției am intrat în minciuna deconspirării poliției politice, care nu s-a făcut niciodată, susține consultantul politic, apoi în minciuna neexplicării Mineriadelor care, de asemenea, nu s-a făcut niciodată, pentru ca să vedem că ”toate au un filon nu neapărat de securism, ci un filon de KGB-ism. Atât nedeconspirarea poliției politice a ținut de această practică a KBG, aducerea minerilor împotriva populației civile făcea parte din directivele KGB și momentul '89 a fost o lovitură de stat executată de KGB cu sprijin de la Budapesta prin niște marionete ale fostului sistem, cu acceptul SUA”, a completat acesta.
Discuția este despre minciună și despre reclădirea unui fundament de încredere, cu toate că toată lumea va fi tentată să vorbească despre persoane, a subliniat Cozmin Gușă. ”Asta nu am realizat în 1989 - că mergând cu minciuna mai departe, într-un stil securisto-KGB-ist, n-o să reușim să ne consolidăm un fundament de unde să putem să construim. Noi nu am reușit să construim mare lucru. A fost o perioadă, care continuă și azi, de șantaj pe baza dosarelor de orice fel, ba de apartenență la Partidul Comunist - la început, ba de calitate de informator al Securității. Șantajul pe baza acestor probleme de dosar a fost la ordinea zilei”, a precizat consultantul politic.
Astăzi, discuția în jurul acestui subiect va genera un subiect cu incidență geopolitică, este de părere Cozmin Gușă, întrucât luptele care se duc la frontiera UE și a NATO sunt aflate sub o triplă presiune geopolitică - ofensiva Rusiei din partea estică, rezistența Germaniei pentru a-și consolida piețele la marginea Uniunii Europene și ofensiva Statelor Unite de a realiza pe această frontieră un baraj care să poată să impresioneze ”adversarul care dorește să se extindă”.
Consultantul politic susține că discuția va fi dusă la capăt cu referire din nou la momentul '89 și la cei care și-au asumat într-un mod discret anumite angajamente legate de zonă. În acest context, Cozmin Gușă a amintit de documentul din Congresul american din anul 1990 în care se stipula necesitatea unirii Republicii Moldova cu România - document care a fost scos la iveală în urmă cu câteva săptămâni, care nu a fost abrogat niciodată în Senatul american, dar care a fost trecut sub preș atât la București, cât și la Chișinău, ”tocmai pentru că se opunea unei tendințe de divizare pe care Moscova o dorea atunci și o dorește și astăzi”.
Acest gen de exemple de recompunere a zonei ar putea să fie numeroase, afirmă consultantul politic, explicând că ”a existat și tentația celor care au contribuit la lovitura de stat din '89, a Ungariei, de a-și asimila o strategie de divizare a României, care nu s-a realizat, dar pentru care au fost încercări repetate”. Regimurile politice de la București au avut meritul că au reușit să bată la ușile unor cancelarii care ne-au ajutat, punctează Cozmin Gușă, completând că nu este vorba despre cancelaria de la Paris, ”pentru că unul dintre gândurile lui Mitterand a fost acela de divizare și a murit cu regretul că n-a reușit acest lucru pe o înțelegere pe care o avea cu Budapesta”.
În opinia consultantului politic, subiectul legat de Revoluția din '89 nu ține de răzbunări personale sau de întemnițarea unor persoane, ci ”de o revanșă morală a tuturor celor care au suferit, care au murit inutil, și de o răspundere de perpetuare ilegală la putere a celor care nu au vrut să spună adevărul și care, prin complicități și șantaj, și-au perpetuat puterea, dar au pus în genunchi o țară”.
Subiectul trebuie dezbătut în mod corect, fără pasiune, întrucât când va interveni pasiunea, vor interveni taberele în discuție, este de părere Cozmin Gușă. ”Cei din PSD, care încă îl au ca președinte de onoare pe Ion Iliescu, vor spune că este un atac politic, cei din PNL care, eventual, mai au deținuți politici, vor muta și ei într-un joc pasional. Cheia este demantelarea minciunii, ca să ne putem câștiga demnitatea. Oamenii care se perpetuează la putere se perpetuează printr-un anumit stil - de a minți și de a șantaja. Din acest motiv, acest proces are relevanță”, a evidențiat consultantul politic.
Extinderea anchetei în dosarul Revoluției, consideră Gușă, deschide posibilitatea unui parcurs de precizie, de dezbatere serioasă, fără frică de a fi blocată de la cele mai înalte niveluri ale statului român. ”E limpede că cei trei președinți - Iliescu, Constantinescu și Băsescu - nu au făcut nimic, ba dimpotrivă, simulând din când în când acțiunea, împreună cu complicii din sistemul de justiție la vârf care a conținut zona de complicitate cu cei care au acționat în 1989”, a mai afirmat acesta.
Discuția trebuie purtată de oamenii profesioniști, mai puțin de politicieni, care se simt datori să apere pe cineva, susține Cozmin Gușă, adăugând că acțiunea de astăzi ”este o bornă”. ”Este cazul să ne gândim cum să intrăm și să dezvoltăm acest subiect foarte sensibil; nu este un subiect pentru opinia publică, ci pentru specialiști”, a conchis consultantul politic.
Reamintim că ancheta în dosarul Revoluţiei a fost extinsă. Procurorii investighează noi fapte de crime împotriva umanităţii. Se întâmplă la aproape 27 de ani de la evenimentele din 1989. Anchetatorii spun acum că regimul instaurat după căderea comunismului a fost cel care, ca să păstreze puterea cu orice preţ, a dus la uciderea, rănirea şi lipsirea de libertate a unui număr foarte mare de persoane.