Gabriela Firea, acuzată că vânează "țapi ispășitori" pentru acțiunile controversate

Compania UTI Grup, care a avut în administrare Arena Naţională şi Sistemul de Management al Traficului din Bucureşti, acuză municipalitatea că "prin comparații forțate și afirmații denigratoare" doreşte "să susțină unele dintre acțiunile sale controversate, prin găsirea unui țap ispășitor".

Compania privată susţine că "PMB, în lipsa unor realizări concrete, printr-un exercițiu de imagine, face din UTI un vinovat de serviciu care să justifice public diferite acțiuni, pe care le considerăm la limita bunelor practici".

Reprezentanţii companiei fac referire la protocolul cu clubul FCSB pentru întreținerea gazonului Arenei Naționale şi la extinderea, "cu întârziere de doi ani față de promisiunea publică inițială, a Sistemului de Management al Traficului, prin încredințare directă, fără licitație, de lucrări ample, unei companii municipale într-un domeniu în care există în piață un mediu concurențial dezvoltat, companii cu referințe și cu experiență".

Strategia primarului general al Capitalei este de a-și justifica existența companiilor municipale în fața Consiliului Concurenței prin pretenția că va obține prețuri mai mici decât cele existente pe piața liberă. 

După cum Realitatea.net a arătat într-o analiză dedicată mega-concernului municipal creat de Gabriela Firea, companiile municipale sunt generatoare de costuri suplimentare, nu de "economii". Patronatele din mai multe sectoare economice au reclamat deja firmele municipale la Consiliul Concurenței și cgiar la Comisia Europeană.

Conform precizărilor Consiliului Concurenței, încredințarea directă de lucrări fără licitație către companiile municipale este legitimă în cazul în care nu există în piață alternative sau în cazul în care prețurile practicate sunt foarte mari.

Cum primul argument nu poate să fie folosit, deoarece în piață există companii cu experiență, așa-zisele prețuri exagerate rămân singura alternativă de justificare a încredințărilor directe pentru PMB.

"Dar, în ambele cazuri atât cel al Arenei Naționale, cât și cel al sistemului de management al traficului se vehiculează cifre fără termeni de referință și fără explicațiile minime necesare prin care opinia publică să înțeleagă dacă se compară „mere cu mere", arată oficialii UTI.

Reprezentanților companiei private nu le este foarte clar dacă cifrele menționate de PMB sunt costurile totale ale serviciilor sau sunt costuri de subcontractare, și nu le este, de asemenea, clar ce tip de contracte există între firmele subcontractate și PMB, cine sunt „clienții" către care firmele respective prestează servicii și ce adaosuri comerciale și marje de profit sunt practicate, scrie Profit.ro.

Dacă poate fi legitimă dorința PMB de a avea câteva companii municipale pentru a putea asigura flexibilitatea și continuitatea unor servicii publice, compania nu crede, însă, că este normal ca PMB să încredințeze direct, fără licitație publică, lucrări importante către unele dintre aceste companii și, astfel, să deformeze mediul concurențial existent.

"În acest caz, al atribuirii directe a două contracte către compania municipală de profil, constatăm că Primăria Capitalei încearcă să găsească justificări prezentând comparații neconcludente și forțate, vehiculând cifre fără o justificare clară și accentuând aspecte secundare în detrimentul celor importante. Lipsa de informații publice detaliate nu face decât să întrețină suspiciunea unor practici neconforme. Astfel, știm, de exemplu, că Administrația Străzilor din cadrul PMB a încheiat cu Compania Municipală de Management al Traficului un contract de service și întreținere a instalațiilor de semaforizare în valoare de 5.170.271 lei, pe o durată de 4 luni, fără licitație. Denumirea contractului este identică cu cel încheiat cu UTI, la care compania noastră factura maxim 200.000 lei pe lună, față de aproximativ 1.3 milioane lei pe lună, cât rezultă din valoarea contractului mai sus menționat. Desigur, la prima vedere diferența este în defavoarea PMB și este foarte mare. De aceea, afirmăm că orice comparații de cifre aruncate în spațiul public prezintă un potențial mare de dezinformare și că singura metodă de a asigura transparența achizițiilor sunt licitațiile publice deschise", se arată în comunicatul UTI.

În ceea ce privește ultima atribuire directă, pentru introducerea a 59 de intersecții în BTMS, reprezentanții UTI amintesc că Primăria a anunțat realizarea unei economii de 4 milioane de euro față de situația în care lucrările ar fi fost realizate de UTI. "Astfel, reiese că PMB va realiza lucrările cu aproximativ 7 milioane de euro, față de 11 milioane euro, sumă care, afirmă PGMB, ar fi reprezentat costul lucrărilor dacă le-ar fi executat UTI. Interesant este, însă, că cele 59 de intersecții erau trecute în proiectul de buget al PMB cu 56 milioane de lei, deci cu mult peste cele 7 milioane de euro cu care PMB spune că le execută acum. Interesant este că, în răspunsul înaintat către un site de știri în martie 2018, la o întrebare referitoare la această problemă, UTI a afirmat că suma cu care ar fi făcut lucrările ar fi fost de 34 milioane de lei, adică aproximativ 7 milioane de euro. Se spune că PMB a făcut o economie de 4 milioane de euro, dar cum ar putea să fie siguri atât timp cât nu s-a făcut nicio licitație? Nu există niciun temei pentru a anunța o economie atât timp cât companiei noastre nu i-a fost cerută o ofertă pentru aceste servicii specifice, iar estimarea economiei a fost făcută prin comparație cu prețul unor servicii distincte, prestate de UTI prin contractele încheiate cu Administrația Străzilor", se mai arată în comunicat.

Referitor la contestațiile PMB privind calitatea serviciilor prestate de UTI, reprezentanții comoaniei afirmă că PMB uită să precizeze că Administrația Străzilor a fost cea responsabilă de mentenanța infrastructurii de trafic (camerete, canalizații, cabluri electrice, dulapuri), prevederile contractului încheiat de ASB și UTI neincluzând mentenanța acestei infrastructuri.

"Mai menționăm că toate activitățile de mentenanță prestate de UTI pe parcursul anilor au fost confirmate din punct de vedere calitativ de reprezentanții PMB prin procese verbale de recepție", se relatează în comunicat. Conform unei poziții oficiale a Consiliului Concurenței, din martie 2018, în atribuirea directă a contractelor de servicii către proprii operatori, Primăria Capitalei trebuie să fundamenteze foarte bine această măsură, explicând cauzele care au determinat neaplicarea unei proceduri de achiziție publică, mai spun sursele citate. PMB, adaugă cei de la UTI, nu a prezentat o fundamentare clară în acest sens care să susțină atribuirea directă a celor 2 contracte, alegând ca metodă pentru a justifica vicierea mediului concurențial, defăimarea și dezinformarea publică, vehiculând un așa-zis cost mai redus decât cel practicat de compania UTI.

În comunicat se amintește și cazul Arenei Naționale, unde serviciile de întreținere tehnică și exploatare prestate de UTI pe parcursul a 2 ani și 6 luni, din totalul de 4 ani contractați, au fost încredințate prin licitații publice, iar lunar se făceau decontări însoțite de rapoarte de activitate verificate în detaliu de beneficiar și aprobate. "Toată lumea a apreciat calitatea și promptitudinea serviciilor oferite de UTI, începând cu FRF, LPF, UEFA, FIFA, organizatorii evenimentelor și chiar clientul, adică PMB. În toată această perioadă nu a existat niciun incident sau eveniment imputabil UTI care să fi influențat negativ calitatea serviciilor prestate. Nu comentăm legitimitatea protocolului încheiat între FCSB și PMB pentru mentenanța gazonului, dezvăluit de jurnaliști. Însă, pentru a arăta complexitatea montajului și întreținerii unui gazon conform standardelor și recomandărilor FIFA și UEFA și conform standardului internațional DIN 18035/4, dorim să se înțeleagă că nu doar prețul de achiziție și montaj al gazonului (folosit de PMB ca argument pentru a justifica întreruperea colaborării cu UTI) este relevant, ci mai ales capacitatea acestuia de a rezista la un grad ridicat de uzură și un număr mai mare de evenimente", se mai arată în comunicat.