Liiceanu: Nu există timbru cultural în Europa. Este o greșeală să lovească în cei care produc cartea

"România este singura țară din lume care a pus o taxă de timbru literar. Legea timbrului e veche (...) Sunt țări în Europa care au 0 la sută TVA pe carte. Un produs taxat o dată, nu îl mai poți taxa încă o dată. Ori, timbrul pe carte e suprataxa pusă pe carte (...) Care e supărarea Uniunii Scriitorilor: deși s-a făcut această lege, la un moment dat, s-au pomenit cu faptul că această suma de doi la sută, 700.000 de euro/an, pentru toate editurile care publică pe an, în România, nu intră la ei, ci doar la o mică parte din cei care plătesc (...) Legea este mizerabilă, va fi, în final, contestată și România va intra în rândul țărilor civilizate, renunțând la această suprataxă (...) Frustrarea lor vine că acești bani sunt colectați de la public și nu ajung în casieria Uniunii Scriitorilor (...) De ce nu vor editorii să plătească: pentru că orice calcul al unei taxe, în prețul unui produs, sporește prețul produsului și sporește tipul de taxe pe care îl acumulează prețul ăla în el. Când trebuie să calculezi, ca producător, TVA, impozitul tău pe firmă, să pui și timbrul la un moment dat, constați că obții un preț care face produsul nevandabil", a explicat Gabriel Liiceanu.

În acest context, Gabriel Liiceanu a subliniat faptul că "populația nu a fost întrebată dacă dorește să plătească această taxă". În viziunea sa, președintele UNITER, Ion Caramitru, "face rău că se așază la aceeași masă cu scriitorii, pentru că au statute diferite".

"Sunt două tipuri de frustrări aici: cei din Uniunea Scriitorilor se simt frustrați de sumele pe care le garantează legea și editorii care se simt obligați să facă logistica acestui transport și faptul că ei, care sunt o entitate privată, să muncească pentru o entitate juridică privată, cum este Uniunea Scriitorilor (...) Și atunci, se ajunge la această enormitate. (...) În plus, populația nu a fost întrebată dacă dorește să plătească această taxă (...) Nu vreau să accentuez vrajba dintre noi. Vreau să le întind o mână acestor prieteni, care au devenit foarte aroganți (...) Există soluții, dar mie mi-ar fi rușine, fiind președintele unei asociații culturale, să primesc banii în acest fel, asuprind citiorul și asuprind editorul (...) Când ai posibilitatea să faci o asociație cu cotizarea membrilor, de ce te duci la Parlament și îți pui oamenii să facă legi, care te avantajează pe tine? (...) Caramitru face rău că se așază la aceeași masă cu scriitorii, pentru că au statute diferite. Toată obștea teatrală este angajată la stat. În UNITER sunt artiști angajați la teatre, în Uniunea Scriitorilor sunt scriitori care sunt angajați în altă parte, nu la Uniunea Scriitorilor. Membrii Uniunii Scriitorilor nu sunt compuți din angajați de către stat", a mai spus fondatorul editurii Humanitas.

Pe de altă parte, Gabriel Liiceanu a evidențiat faptul că "infrastructura culturală a României este într-o stare jalnică", în contextul în care, explică scriitorul, diferențele privind piața de carte între România și celelalte țări din Europa este uriașă, iar, potrivit statisticilor, 50 la sută din populația acestei țări nu citește. 

"Infrastructura culturală a României este într-o stare jalnică. Noi, în loc să mergem progresând, facem o gaură în acest capital al țării care este cartea (...) Piața de carte a României este de 60 de milioane de euro, anuală, nu cu cartea pusă la pachet, în ziar. Ungaria are o piață de 230 de milioane de euro, Polonia un miliard două sute de milioane, România are 60 de milioane de euro piața de carte, Polonia are 735 de milioane de euro, Suedia are 340 de milioane de euro. Vârful este Germania: nouă miliarde 600 de milioane de euro piața de carte, UK are patru miliarde de euro, iar Slovacia - 90 de milioane de euro", a adăugat scriitorul.

Întrebat cum s-ar putea rezolva această situație, Gabriel Liiceanu a răspuns:

"Lucrurile se fac simplu: vin uniunile, vin editorii, se așază la o masă, iar domnii legislatori sunt rugați să se documenteze, să știe despre domeniul în care dau legea, tot ce trebuie. Nu există timbru cultural în Europa. Nu se pun taxe pe o populație neîntrebată, nu se pun entități private să mijlocească bani luați, de la populație, către altă entitate privată (...) Această lege nu va rămâne așa, indiferent de ce spune domnul Manolescu, domnul Caramitru. Dacă vor, să vină să vorbească cu noi la Comisia de Cultură. Asta e solutia, nu să ne luăm de păr între noi. Este o greșeală să lovească în cei care produc cartea", a explicat fondatorul editurii Humanitas.