Florin Cîțu i-a prezentat Ursulei von der Leyen stadiul campaniei de vaccinare: România pe unul dintre primele locuri între statele membre
Prim-ministrul României, Florin Cîțu, a avut vineri, 12 februarie 2021, la Bruxelles, o întrevedere cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu prilejul vizitei pe care o efectuează la instituțiile europene.
Cei doi înalți oficiali au abordat, în mod cuprinzător, aspecte relevante în raport cu agenda Uniunii Europene, cu accent pe gestionarea crizei generate de pandemia de COVID-19, procesul de redresare economică şi obiectivele în ce privește lupta împotriva schimbărilor climatice şi tranziția digitală.
Cu referire la gestionarea pandemiei de COVID-19, prim-ministrul României a reafirmat importanța menținerii unei abordări coordonate la nivel UE în contextul situației epidemiologice curente de la nivel european și internațional, mai ales pe fondul riscurilor generate de mutațiile virusului, și a salutat eforturile de coordonare realizate de Comisie, sub conducerea președintelui Ursula von der Leyen.
Premierul român a prezentat, de asemenea, stadiul derulării campaniei de vaccinare la nivel național, care plasează România pe unul dintre primele locuri între statele membre. În același timp, a exprimat încrederea că noile angajamente asumate de furnizorii de vaccinuri vor fi respectate, pentru a permite derularea, în bune condiții, a campaniilor de vaccinare. Președintele Comisiei a mulțumit pentru decizia României de a dona până la 200 de mii de doze de vaccin Republicii Moldova.
În ceea ce privește procesul de redresare economică, premierul român a prezentat eforturile de finalizare a Planului Național de Redresare și Reziliență, accentuând importanța investițiilor în infrastructură, inclusiv din perspectiva contribuției la tranziția ecologică și digitală. A mulțumit Comisiei pentru cooperarea cu instituțiile naționale responsabile de elaborarea Planului, precizând că acesta va fi înaintat Comisiei în perioada stabilită în documentele programatice. La rândul său, președintele Comisiei a salutat contactele strânse dintre reprezentanții Guvernului și cei ai Comisiei din această perioadă pe tema finalizării PNRR.
De asemenea, premierul Florin Cîțu a menționat prioritatea acordată de România îndeplinirii recomandărilor Comisiei Europene în vederea finalizării Mecanismului de Cooperare și Verificare și a evocat dialogul constant şi cooperarea strânsă pe acest subiect cu Comisia. De asemenea, a reiterat obiectivul prioritar al României de aderare la spațiul Schengen. Președintele Comisiei a menționat aprecierea pentru determinarea Guvernului privind finalizarea MCV, precum și susținerea puternică pentru aderarea României la spațiul Schengen.
Totodată, prim-ministrul României a solicitat sprijinul președintelui Comisiei Europene pentru o prezență română extinsă în cadrul structurilor de conducere de la nivelul instituțiilor europene, inclusiv în cadrul serviciilor Comisiei.
În cursul zilei de 12 februarie, premierul Florin Cîțu a mai avut și o întrevedere cu Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru o economie în serviciul cetățenilor.
În cadrul acestei întrevederi, premierul român a arătat că unul dintre obiectivele cheie ale Guvernului, dincolo de combaterea pandemiei, vizează demararea procesului de redresare economică și asigurarea stabilității fiscal-bugetare. A afirmat, de asemenea, importanța acordată de România finalizării Planului Național de Redresare și Reziliență ca bază pentru susținerea acestor obiective, comisarul european arătând că dialogul tehnic dintre partea română și Comisie în acest scop este foarte bun.
Prim-ministrul României a făcut o prezentare a proiectului de buget pe anul 2021, precum și a principalelor reforme avute în vedere, în strânsă conexiune cu proiectul de buget, comisarul Dombrovskis exprimând aprecierea pentru eforturile depuse de Guvern în acest scop.
În context, prim-ministrul României a arătat că utilizarea mecanismelor din domeniul fiscal pentru încurajarea tranziției ecologice trebuie să țină cont de circumstanțele specifice ale fiecărui stat membru, pentru a evita un impact bugetar excesiv asupra unora dintre acestea.