FLOAREA-DE-COLȚ. Ce au pățit turiștii care au rupt o floare-de-colț în Bucegi. Nu se așteptau!
FLOAREA-DE-COLȚ. Este o adevărată raritate și de aceea este protejată de lege. Uneori turiștii nu se pot abține și o culeg. Foarte rău! Un astfel de caz a avut loc acum doi ani pe Șaua Caraimanului, iar povestea s-a viralizat rapid pe rețelele sociale. Ocrotită de lege încă din 1933, delicata floare de colţ, simbol al dragostei şi purităţii în tradiţia românească, are mai multe denumiri printre care şi Floarea Reginei.
FLOAREA-DE-COLȚ. S-a întâmplat în 2016, pe Șaua Caraimanului, în Munții Bucegi. Bogdana Dobre, o turista, a sesizat autoritatile dupa ce s-a intalnit cu un grup de oameni si a observat ca o tanara din grupul respectiv tinea in mana un buchet de flori de colt.
FLOAREA-DE-COLȚ este o plantă rară și protejată prin lege. Astfel, ruperea ei este interzisa si se pedepseste. Bogdana Dobre a povestit, potrivit Yahoo News Romania, ca atunci cand a vazut florile in mana tinerei a incercat sa explice grupului ca nu este bine ceea ce au facut, insa a fost luata peste picior. Femeia si sotul ei au alertat autoritatile, iar cei care au rupt florile au ajuns să fie cautati de jandarmii montani.
Nu tocmai o situație plăcută pentro o simplă plimbare pe munte, nu?
Autoritățile spun totuși că nu există multe cazuri asemănătoare, probabil pentru că turiștii sunt în general corecți, dar și pentru că floarea-de-colț este greu accesibilă.
FLOAREA-DE-COLȚ „Nu au fost multe cazuri, aceste flori rare cresc doar într-o anumită zonă, destul de izolată şi greu accesibilă. Este regretabil ce s-a întâmplat. Îi rugăm şi pe alţi turişti care observă aceste abateri să contacteze Administraţia Parcului Naţional sau pe noi”, a declarat pentru Yahoo News! un oficial al Jandarmeriei Montane.
FLOAREA-DE-COLŢ. Floarea de colţ este atât de apreciată, încât a fost adoptată ca simbol pentru unele dintre cele mai prestigioase organizații de stat. De exemplu, în armata elvețiană, insignele pentru cele mai înalte grade sunt sub forma florii de colț. Este, de asemenea, insigna pentru trupele alpine austriece, germane și românești. În România, floarea de colţ se află şi pe bancnota de 50 de lei.
FLOAREA-DE-COLŢ crește în munți calcaroși, în pajiști de pe versanți abrupți și însoriți sau pe stânci. La noi crește în Munții Carpați, fiind declarată monument al naturii din 1933 și ocrotită. Floarea reginei poate fi întâlnită în Munții Maramureșului și Munții Rodnei, Obcinele Bucovinei, Rarău, Ceahlău, Ciucaș, Munții Bucegi, Făgăraș, Cozia și Retezat. În afara spațiului românesc, floarea reginei înfrumusețează zone din Abruzzi, Alpi, Balcani, Carpați, Pirinei, dar și din Asia Centrală și de Est.
Mai este cunoscută și ca Floare-de-colț (denumire introdusă în perioada comunistă) sau cu denumirea germană, Edelweiß.
FLOAREA-DE-COLŢ. Conform Dicționarului de sinonime, pentru floarea-reginei (Leontopodium alpinum) există și următoarele denumiri: albumeală, albumiță, floare-de-colț, (rar) edelvais, (reg.) flocosele (pl.), steluță, floarea-doamnei.
Floarea-de-colţ înfloreşte în iulie – august. Secretul supravieţuirii în captivitate pentru Floarea-de-colţ este frigul. Planta trebuie să stea la temperaturi negative, suporta vântul şi nu are nevoie de udare. Floarea-de-colţ renaşte la sfârşitul lui februarie, când gerul se înmoaie. Nu are nevoie de îngrijire specială, unica nevoie fiind un pământ sărac, amestecat cu praf de calcar.
FLOAREA-DE-COLŢ. Luni, 5 martie, Google a lansat un Doodle special care celebrează FLOAREA-DE-COLŢ.