Finlanda, pregătită să LUPTE împotriva Rusiei. Șeful Statului Major: "Cea mai importantă linie de apărare este între urechi"
Finlanda nu se teme de un posibil conflict armat cu Rusia. O spune chiar șeful Statului Major al armatei acestei țări. Din contră, oficialul subliniază că Finlanda s-a pregătit de zeci de ani pentru un atac din partea țării conduse de Vladimir Putin şi ar rezista viguros într-o astfel de situaţie.
Astfel, potrivit șefuui Statului Major Interarme, generalul Timo Kivinen, pe lângă arsenalului considerabil, un factor crucial îl reprezintă motivaţia finlandezilor de a lupta.
„Ne-am dezvoltat sistematic apărarea militară exact pentru acest tip de război (cel din Ucraina – n. red.) cu utilizarea masivă a puterii de foc, a forţelor blindate şi a celor aeriene”, a declarat Timo Kivinen, într-un interviu preluat miercuri de Reuters.
Oficialul de la Helsinki a subliniat că pentru Rusia „Ucraina a fost greu de înghiţit, şi la fel ar fi şi Finlanda”.
„Cea mai importantă linie de apărare este între urechi, aşa cum demonstrează războiul din Ucraina în acest moment”, a mai spus generaul, făcând referire, în mod evident, la creier.
Reamintim că Finlanda are o graniţă de 1300 km cu Rusia şi a purtat două războaie cu această ţară în deceniul 1940, când au căzut peste 100.000 de finlandezi şi s-a pierdut o zecime din teritoriu.
Neutră până acum, republica nordică este în prezent candidată la NATO, în contextul îngrijorării faţă de pericolul unei invazii ruse similare celei din Ucraina.
Subiectul, în sine, este în continuare extrem de controversat, atât aderarea Finlandei, cât și a Suediei lovindu-se de opoziția Turciei. Zilele trecute, oficialii de la Ankara au transimis că discuţiile cu privire la aderarea ţărilor nordice la NATO vor continua și după summitul Alianţei Nord-Atlantice care va avea loc săptămâna viitoare, la Madrid. Potrivit oficialilor turci, summit-ul de la Madrid nu este un termen limită legat de aceste discuții, relatează Reuters.
Autoritățile de la Ankara și-au argumentat opoziția față de aderarea celor două țări, motivând sprijinul pe care Helsinki şi Stockholm îl acordă militanţilor kurzi şi embargoul impus vânzărilor de arme către Turcia.
Cât despre Finalanda, aderarea la NATO ar însemna întărirea capacităţii de alertă timpurie şi participarea la controlul în comun al spaţiului aerian, precum şi de efectul de descurajare a agresiunilor. Explicația este simplă și am tot auzit vorbindu-se despre ea odată cu invazia Rusiei în Ucraina: NATO consideră din principiu că un atac împotriva unui membru reprezintă un atac împotriva tuturor celorlalţi.
„Principala responsabilitate pentru apărarea Finlandei ar reveni în continuare Finlandei”, a ținut, însă, să precizeze comandantul forțelor terestre finlandeze.
Liderii NATO se vor reuni în cadrul unui summit la Madrid, în perioada 29-30 iunie.
Aderarea unei ţări la NATO necesită aprobarea tuturor celor 30 de membri. Turcia este un aliat NATO de peste 70 de ani şi are a doua cea mai mare armată a alianţei.