Fenomen spectaculos în timpul eclipsei de lună. Ce vom mai putea vedea pe cer

Marte, planeta roşie, se va afla la aproximativ 57,6 milioane de kilometri de Terra, pe 31 iulie, iar fenomenul se numeşte marea opoziţie sau opoziţie perihelică. Următoarea dată când Marte se va mai apropia cel mai mult de Pământ va fi abia în 2033.

Cu ochiul liber, se va putea vedea pe cer un punct strălucitor, dar cu o lunetă sau un telescop planeta roşie va putea fi văzută mai în detaliu.

Intervalul de timp scurs între două mari opoziţii variază între 15 şi 18 ani, cel mai recent moment în care Pământul s-a aflat la afeliu (punctul cel mai depărtat de Soare), iar Marte, la periheliu (punctul cel mai apropiat de Soare), fiind în vara lui 2003.

Însă, informează Observatorul Astronomic, din punct de vedere observaţional, planeta Marte se vede exact la fel prin lunete şi telescoape timp de trei săptămâni, perioada centrată în jurul marii opoziţii fiind cuprinsă între 22 iulie şi 9 august.

În noaptea de vineri spre sâmbătă, planeta Marte va fi vizibilă ca un astru punctiform foarte strălucitor sub Lună, care este cea de-a doua vedetă.

Este vorba de o conjuncţie rară şi interesantă de fenomene care îi va încânta cu siguranţă pe amatorii de astronomie.

Cea mai lungă eclipsă de Lună totală a secolului 21 va fi vizibilă şi din România, dacă va fi senin, informează Observatorul Astronomic, care va fi deschis publicului în intervalul orar 21.00 - 03.00.

Dacă va fi senin, fenomenul va putea fi observat de oriunde din România, în afară de primele minute, când Luna încă nu a răsărit, se arată pe site-ul instituţiei bucureştene.

Cea mai spectaculoasă parte a eclipsei, intrarea în umbră şi traversarea ei, va putea fi văzută în totalitate din România.

Luna va răsări la apusul Soarelui, dar în partea opusă de cer, punctul cardinal est-sud-est. În momentul răsăritului, Luna se va afla în penumbra Terrei, însă mai mult ca sigur nu se va putea vedea ceva schimbat pe discul selenar, potrivit Observatorului Astronomic.

Intrarea în penumbră, momentul care este considerat începutul eclipsei, se va produce vineri, la ora 20.14, când Luna se va afla sub orizont.

Pentru Bucureşti, Luna va răsări la ora 20.37.

După numai o oră, Luna se va afla în totalitate în umbra Terrei, moment care se produce la ora 22.29. De atunci, tot discul se va afla scufundat în umbră, căpătând nuanţe de la portocaliu la cărămiziu (motiv pentru care fenomenul a căpătat numele de Lună "sângerie"), acesta fiind şi momentul în care începe totalitatea. Maxima eclipsei, când Luna se află cel mai aproape de centrul umbrei, se va produce la ora 23.22.

Totalitatea durează 103 minute, eclipsa fiind cea mai lungă din secolul 21, însă la diferenţă mică de eclipsele din 26 iunie 2029 şi 7 iulie 2047, care vor avea totalităţi de 102 minute.

La ora 00.13, Luna va începe să iasă din umbră, totalitatea luând sfârşit, iar, la 01.19, satelitul va ieşi complet din umbră, fiind mai deschis la culoare, probabil gălbui în partea din dreapta jos a discului.

Eclipsa se va încheia la ora 02.29, cu ieşirea Lunii din penumbra Pământului.

Eclipsa din noaptea de vineri spre sâmbătă este a doua totală din acest an. Totodată, este a treia dintr-o serie de eclipse totale care se produc între anii 2017 şi 2019.

Fenomenul va putea fi observat din Europa, Africa, Rusia, Asia, Australia, dar nu va fi vizibil din America de Nord şi de Sud, Japonia şi o parte din Rusia.

Următoarea eclipsă vizibilă din ţara noastră se va produce pe 21 ianuarie 2019.

Pentru a observa eclipsa din noaptea de vineri spre sâmbătă nu este nevoie de un instrument special, dar cei care posedă un binoclu sau un telescop vor putea vedea fenomenul mai bine.

În timpul eclipsei pot fi observate alte trei planete: Venus (până la ora 22.00), Jupiter (până la miezul nopţii) şi Saturn (toată noaptea).