Extremiștii Janos Laszlo și Csibi Barna, judecați pentru promovarea rasismului și xenofobiei

Astfel, Petras Janos Laszlo a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unei infracţiuni contra păcii şi omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propaganda, săvârşită prin orice mijloace, în public”.

Potrivit procurorilor, inculpatul, în calitate de solist al formației rock Karpatia, trupă cunoscută cu un repertoriu ultranaționalist și antiromânesc, în mod sistematic, dar în special cu ocazia concertului susținut la Miercurea Ciuc în data de 6 iunie 2014, a promovat idei și concepții naționaliste. Promovarea s-a făcut atât prin versurile cântecelor, cât și prin scandările, întrebările retorice și comentariilor solistului efectuate în pauze dintre piese.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc arată că, prin inserarea ideilor naționaliste în versurile melodiilor interpretate în timpul concertului din 6 iunie, dar și prin dialogul solist-public, Petras Janos Laszlo “a indus o stare de surescitare a ascultătorilor care creează în mentalul publicului (compus în majoritate de tineri maghiari) sentimente naţionaliste, fiind astfel uşor speculate ideile revizionist-separatiste. Prin contextul creat de concertul rock, solistul a contribuit la generarea şi amplificarea sentimentelor antiromâneşti ale participanţilor, promovând intoleranţa etnică şi violenţa fizică împotriva românilor”.

Mai exact, în versurile melodiilor erau inserate chemări repetate la luptă ale maghiarilor pentru redobândirea teritoriilor pierdute după modelul Crimeea, dar și prin luptă armată, negarea actualei ordini internaționale prin contestare vehementă a prevederilor Tratatului de pace de la Trianon din anul 1920, jignirea românilor (consideraţi „cotropitori” şi „opincari”), etc..

“Cântecele selectate de inculpat (solist), prin ideile revizioniste si revanșarde conținute, sunt apte sa trezească reacții de nationalism extremist, putând fragiliza, tensiona relațiile dintre romani și maghiari. Manifestarea a fost structurată astfel încât să transmită mesajul existenţei de-facto a Ungariei Mari, solistul menţionând fiecare dintre ‘teritoriile rupte’ în preambulul pieselor cu texte ale poeţilor reprezentativi zonelor respective (cu accentuarea ideii că sunt luate ‘în considerare vechile hărţi’ despre care se speră că ‘vor fi şi cele noi'), iar pe parcurs participanţii au scandat, în mod repetat: ‘Să piară Trianon!’, ‘Ţinutul Secuiesc nu este România!’”, se mai arată în rechizitoriul procurorilor.

Pentru a dovedi caracterul sistematic al răspândirii ideilor și concepțiilor xenofobe și naționalist extremiste ale inculpatului, oamenii legii au cules date despre activitățile acestuia anterioare concertului, precum și ulterioare evenimentului din 6 iunie.

Astfel, arată anchetatorii, Petras Janos Laszlo este o persoană controversată în mediile artistice, dar şi în cele politice din Budapesta. Textele cântecelor excelează prin accente virulent naţionaliste: „reînvierea" Ungariei Sfântului Ştefan, refacerea „graniţelor milenare" ale naţiunii ungare, acuze şi etichetări jignitoare la adresa „cotropitorilor", identificaţi în statele vecine Ungariei etc. Este şi liderul ideologic al formaţiei „Karpatia", care, încă de la înfiinţare (2003), a avut un mesaj explicit revizionist (la concerte se scandează lozinci specifice şi se utilizează simboluri ale „Ungariei Mari"). Concertele se derulează aproape exclusiv în mediile tinerilor radicali naţionalişti din Ungaria şi cele ale radicalilor maghiari din Transilvania şi „Ţinutul de sus" (sudul Slovaciei).

Janos Laszlo a fost prezent pe teritoriul României si cu ocazia Festivalului „Insula Secuiască" (28 – 30 iunie 2012, în localitatea Cătruşa, judeţul Covasna), unde s-a remarcat prin scandarea mesajelor iredentiste şi antiromâneşti, respectiv prin incitarea la violenţă, acţiuni ce au atras după sine tensionarea climatului interetnic.

Acesta a mai susţinut trei concerte în România, în zilele de 16 martie 2013, la Casa de Cultură din Baraolt, judeţul Covasna, 29 iunie 2013, la Sala Sporturilor din Târgu Secuiesc, judeţul Covasna, şi 09 august 2013, în cadrul taberei organizate de TMA în judeţul Harghita, ultima prezenţă fiind mediatizată intens în presa românească din prisma discursurilor xenofobe susţinute de acesta.

Astfel, s-a solicitat Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării să transmită un punct de vedere în legătură cu obiectul dosarului penal, având în vedere necesitatea de a stabili dacă versurile melodiilor lui Petras Janos Laszlo și disuțiile din timpul pauzelor muzicale promovează idei și concepții xenofobe, precum și naționalismul extremist.

Având în vedere obiectivul urmărit de inculpat, conţinutul declaraţiei, contextul în care a avut loc, rolul în societate al acestuia, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a opinat că “declaraţiile acestuia depăşesc limitele libertăţii de exprimare, conţinând elemente de incitare la ură naţională şi discriminare, care afectează relaţiile sociale, în acest caz cele de convieţuire interetnică”.

Dosarul urmează a fi trimis, spre competentă soluţionare, Judecătoriei Miercurea Ciuc, după traducerea rechizitoriului din limba romană în limba maghiară.

Totodată, într-o altă cauză s-a dispus trimiterea în judecată a omului de afaceri Csibi Barna, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „confecţionarea, punerea în circulaţie sau deţinerea în vederea punerii în circulaţie de simboluri fasciste, rasiste ori xenofobe”.

Mai exact, Csibi Barna este acuzat că, la data de 7 iunie 2014, a vândut pe raza municipiului Miercurea Ciuc, în calitate de administrator al SC H.S. SRL Miercurea Ciuc, mai multe tricorui conținând simboluri și mesaje care promovează idei și concepții xenofobe, precum și naționalismul extremist.

Potrivit oamenilor legii, omul de afaceri a vândut:

- 11 tricouri cu harta Ungariei Mari (dinainte de anul 1918), având inscripționate mesajul „Jobbik, mișcarea pentru Ungaria ”, (JOBBIK,MAGYARORSZAGERT MOZGALOM);

- 3 tricouri cu harta Ungariei Mari și un vultu, având inscripționate mesajul în limba maghiară „Pământul maghiar nu este de vânzare”, (A MAGYAR FOLD NEM ELADO);

- 6 tricouri cu harta Ungariei Mari și un vultur pe partea din față, având inscripţionate mesajul în limba maghiară „Dreptate pentru Ungaria” (IGAZSAGOT MAGYARSZAGNOK! JUSTICE FOR HUNGARY!), iar pe partea din spate mesajul „Era maghiar și va fi maghiar 100%”, (MAGYAR VOLT ES MAGYAR LESZ 100%);

- 4 tricouri cu harta Ungariei Mari și un vultur, având inscripţionate pe față mesajul în limba maghiară „Nu renunțăm niciodată”, (ADJUK FEL SOHA), iar pe spate harta Ungariei Mari având inscripţionate un citat în limba maghiară care aparține criminalului de război Wass Albert „Nu trebuie să ne întoarcem ca străini acolo unde cândva eram acasă”, (NEM SZABAT IDEGENKENT VISSZA-TERNUNK ODA, AHOL VALAMIKOR OTTHON VOLTUNK. /WASS ALBERT);

- 3 tricouri, cu harta Ungariei Mari, steagul Ungariei și un vultur pe partea din față, având inscripţionate mesajul în limba maghiară „Restituiți-mi munții”, iar pe partea din spate același mesaj. (ADJATOK VISZA HEGYEIMET).

“Probatoriul administrat în cauză a reliefat faptul că inscripţionarea textelor de mai sus, alăturată imaginii reprezentând harta „Ungariei Mari" constituie însemne (simboluri) care incită la xenofobie prin faptul că aduc atingere prevederilor art. 1 din Constituţia României privind caracterul unitar şi indivizibil al statului şi au scopul de a propaga idei revanşarde, revizioniste,  iar promovarea acestor idei ar putea reînvia  la etnicii români sau maghiari  sentimentele naţionalist - extremiste sau xenofobe din aceea perioadă istorică”, se arată în comunicatul procurorilor.

Anchetatorii, dar și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării susțin că mesajul transmis de aceste articole reprezintă un îndemn, o incitare la revizuirea graniţelor statului român, de negare a suveranităţii României, care este de natură a  instiga la xenofobie şi de a promova idei xenofobe şi naţionalismul extremist în rândul etnicilor maghiari sau români.

Mai exact, Consiliul Național pentru Combaterea discriminării a concluzionat că s-a depăşit limita libertăţii de exprimare și a apreciat că toate mesajele și simbolurile inscripționate pe tricouri conțin elemente de natură a instiga la ură, discriminare sau xenofobie, precum și naționalismul extremist.

Dosarul a fost trimis spre competentă soluţionare Judecătoriei Miercurea Ciuc.