Explozie pe piața bancară. Foamea de bani a Guvernului aruncă în aer ratele românilor
Guvernul care se împrumută constant de la bănci pentru a acoperi deficitul bugetar pune o presiune fără precedent pe lichiditate în sistemul bancar. Efectul? Românii cu credite în lei plătesc rate din ce în ce mai mari la bănci.
Dobânzile în lei pe piaţa interbancară au accelerat puternic pentru a treia zi consecutiv, iar indicatorul Robor la trei luni, de care depind creditele celor mai mulţi dintre români, a urcat joi la 1,46%, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. Creșterea este de aproximativ 16% într-o singură zi.
"O explicație pentru această evoluție ține de faptul că statul intervine în piața bancară și cere lichidități pentru a acoperi deficitul bugetar. Prețul capitalului are această reacție, este o reacție firească", a explicat profesorul de economie Cristian Păun.
Ascensiunea Robor din ultimele zile a fost determinată de diminuarea temporară a lichidităţii din piaţa interbancară, dar şi de anticipaţiile inflaţioniste şi de înăsprire a politicii monetare a BNR, consideră analiştii.
"De semnalat ca această creștere nu a fost una surprinzătoare, exista o așteptare în acest sens, dar intervine într-o etapă în care au loc puține tranzacții. Aici sunt măsuri strategice ale actorilor din piața bancară, iar aceste miscări strategice îi afectează în primul rând pe cei care au luat credite în lei. În decembrie 2015, cei care au luat atunci un credit au luat cu dobândă de 1,04%, acum este 1,46%... Reașezarea se face la 3 luni, în septembrie este următoarea reașezare", a precizat strategul BNR Adrian Vasilescu.
Potrivit analiștilor, BNR poate răspunde printr-o infuzie de lichiditate la nivelul sectorului bancar în următoarea perioadă. Presiunea pe lichiditate şi pe dobânzi poate continua în zilele următoare, însă ulterior situaţia se va echilibra, iar Roborul va oscila între 1 şi 1,3% la finalul anului, spun analiştii.