Există riscul unui atac cibernetic catastrofic la adresa României? Ce spune șeful SIE
Directorul SIE Mihai Răzvan Ungureanu a declarat, joi, că frecvenţa şi complexitatea atacurilor cibernetice, concomitent cu diversificarea ţintelor, au crescut, afirmând că absenţa unor norme unanim acceptate au transformat spaţiul virtual într-un nou vest sălbatic.
Directorul SIE a spus că, deşi, probabilitatea unui atac cibernetic catastrofic la adresa României rămâne redus, dependenţa în creştere a societăţii noastre de tehnologie creşte vulnerabilitatea ei în faţa atacurilor cibernetice care pot afecta performanţa economică a ţării şi siguranţa naţională, scrie Mediafax.
"Suntem de două ori mai interesaţi de a avea în România un sistem informatic general ale cărui probleme să îşi găsească soluţii rapide şi complete tocmai pentru că ştim cum arată sistemele informatice ale ţintelor noastre", a declarat directorul SIE Mihai Răzvan Ungureanu, la dezbaterea "Securitatea cibernetică-de la protecţia individului, la securitatea naţională", organizată la Parlament.
Şeful SIE a spus că "la nivel global, au crescut frecvenţa, amploarea, complexitatea şi gravitatea atacurilor cibernetice, concomitent cu diversificarea ţintelor acestora". "Tot mai mulţi actori internaţionali dezvoltă instrumente complexe în spaţiul cibernetic pe care le folosesc ofensiv pentru a-şi promova interesele ideologice, politice sau economice, pe de altă parte capabilităţile defensive se dezvoltă cel puţin deocamdată reactiv întotdeauna, din păcate, cu un pas în urma sistemelor defensive”, a explicat Ungureanu.
El a afirmat că tehnologia atacurilor evoluează de la pagube medii la ameninţări serioase la adresa securităţii informaţiei şi infrastructurii critice naţionale, afirmând că eforturile şi costurile relativ reduse ale atacurilor cibernetice vor atrage din ce în ce mai mulţi actori statali şi nestatali.
"Amploarea acestui fenomen va creşte pe măsură ce actorii statali vor conştientiza câştigurile importante pe care le pot obţine în urma unor atacuri cibernetice, eforturile şi costurile de realizare sunt relativ reduse, iniţial atacatorul deţine toate avantajele, nu există nicio formă reală de descurajare, iar riscul de contraofensivă este minimal. Este greu de apreciat diferenţe dintre actorii statali şi nestatali, dacă colaborează direct sau tacit”, a spus Ungureanu.
Directorul SIE a mai spus că este foarte posibil ca alte voci decât cele transatlantice şi europene să îşi promoveze valorile în mediul digital.
"Impactul geopolitic al efervescenţei din spaţiul digital creşte exponenţial o dată cu schimbarea rapidă a demografiei utilizatorilor spaţiului virtual dinspre N-V către S-E şi este foarte posibil ca alte voci decât cele transatlantice şi europene să vorbească mai răspicat în mediul virtual promovând valori şi idei diferite de cele cu care suntem noi societatea occidentală obişnuiţi”, a spus directorul SIE.
Potrivit lui Mihai Rărvan Ungureanu, în absenţa unor norme unanim recunoscute ale spaţiului digital, garantate de instituţii cu atribuţii în domeniu, acţiunile statelor de promovare a intereselor economice şi politice prin intermediul internetului au transformat mediul digital într-un nou vest sălbatic, absenţa reglementărilor încurajând o cursă contratimp a ultimilor veniţi şi o cursă a înarmărilor între actorii conascraţi.
"Mediul digital şi-a câştigat astfel statutul de armă sepecifică a războiului hibrid al secolullui XIX", a apreciat Ungureanu.
Totodată, șeful Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Daniel Horodniceanu, este de părere că Strategia de Securitate Cibernetică a României nu este completă până când la elaborarea ei nu participă și cei care se ocupă de combaterea infracțiunilor de acest gen.
"Auzind astăzi că este creată (...) Strategia de Securitate Cibernetică a României (...), vă mărturisesc că, justificat sau nu, eu nu am auzit până astăzi de această strategie și, personal, nu o consider completă până când la elaborarea acestor strategii nu vor participa și cei care se ocupă de combaterea infracționalității de acest gen. Deci v-am fi recunoscători dacă pe viitor, în momentul în care se va dori să se elaboreze aceste strategii, va fi invitată și DIICOT. Vă asigur că avem specialiști în domeniu suficient de pregătiți pentru a participa la o astfel de strategie", a spus Horodniceanu, la Palatul Parlamentului, în cadrul unei dezbateri pe tema securității cibernetice.
La rândul său, procurorul general interimar, Bogdan Licu, a afirmat că este "nevoie urgentă" de o lege în ceea ce privește securitatea cibernetică, de o "strategie clară".
"Trebuie să fim foarte atenți să respectăm drepturile și libertățile cetățenilor, dar, în același timp, să avem un cadru legislativ care să ne permită să combatem acest fenomen și să luptăm eficient împotriva lui", a spus Licu.