Este strigător la cer: Victimele violurilor, încurajate să renunţe la plângeri
În România anului 2015, victimele violenţei sexuale sunt arătate cu degetul şi tratate ca fiind vinovate de ce li s-a întâmplat. Sunt ignorate de autorităţi şi împinse chiar de către poliţie sau de familie să renunţe la plângerile lor.
În ţara noastră, 600.000 de femei au fost la un moment dat în viaţă victimele unei agresiuni sexuale. Se simt ruşinate pentru cele întâmplate, într-o societate care tolerează astfel de fapte şi îi lasă de multe ori nepedepsiţi pe agresori.
"Apare la un moment dat şi vinovăţia şi ruşinea şi asta le opreşte să vorbească despre ce li s-a întâmplat", afirmă Keren Rosner, psihoterapeut.
În ţara noastră, autorităţile implicate în astfel de situaţii nu sunt instruite, iar sistemul duce lipsă de reglementări ferme. De aici şi neîncrederea femeilor. Studiile de specialitate arată că doar 17% din victime au apelat la poliţie în urma unui incident de violenţă şi doar 1% au apelat la serviciile sociale.
"Sunt foarte puţine centre în ţară, serviciile pentru victime sunt insuficiente", a precizat Mihaela Mangu, reprezentant al Asociaţiei ANAIS.
Victimele abuzului sexual nu pot obţine ordin de protecţie decât dacă agresorul este membru al familiei. Astfel de restricţii vin prin judecător, dar procedurile sunt lungi şi greoaie.
În lipsa unor reglementări serioase poliţia română dă sfaturi femeilor să se îmbrace decent atunci când ies pe stradă şi să se comporte modest faţă de persoane necunoscute.
În alte ţări, situaţia este cu totul alta. În Spania, de exemplu, autorităţile au introdus brăţări speciale care monitorizează victimele, iar dispozitivele se activează automat atunci aceasta se afla în preajma agresorului. Peste Ocean, legea îi obligă pe agresori să anunţe autorităţile locale şi vecinii dacă îşi schimbă domiciului.