ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea

Echinocțiul (numit și echinox) este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc. Punctele de intersecție ale eclipticii (traiectoria mișcării aparente a Soarelui pe sfera cerească) cu ecuatorul ceresc se numesc puncte echinocțiale. Punctele echinocțiale își schimbă poziția pe ecliptică din cauza fenomenului de precesie.

ECHINOCTIU DE TOAMNA

Echinocțiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică. Acest punct de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul vernal. Punctul vernal este folosit pentru definirea coordonatelor astronomice ecuatoriale. Datorită faptului că punctul se deplasează pe ecliptică, coordonatele se definesc pentru poziția punctului într-un anumit an, de exemplu 1950,0 sau 2000,0.

ECHINOCTIU DE TOAMNA

Al doilea echinocțiu al anului este momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică. Punctul de intersecție din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul autumnal.

ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014.  Ca în fiecare an, la începutul ultimei decade a lunii septembrie atenția ne este îndreptată spre momentul în care pașim întoamna astronomică. Acesta este momentul echinocțiului de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°.

ECHINOCTIU DE TOAMNA 

Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal” , se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică.

ECHINOCTIU DE TOAMNA 

Aflându-se deci la această data în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Singurele excepții le întâlnim în regiunile polare, în zona polului nord incepând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocțiului de primavară.

În emisfera sudică a Pământului, data de 22 septembrie marchează începutul primaverii.

ECHINOCTIU DE TOAMNA 

La latitudinile tarii noastre, în aceste zile Soarele va culmina la amiază la o înălțime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumătatea distanței unghiulare dintre zenit si orizont.

Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopților să crească, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstițiului de iarnă.

Urmatoarele date ale ECHINOCTIU DE TOAMNA 

Ora de vară = TLR + o oră = GMT + trei ore

Tabel cu echinocțiul de toamnă din 1900 până în 2100.

CE ESTE ECHINOCTIUL DE TOAMNA

Echinocţiul este momentul în care Soarele va răsări şi va apune chiar în punctele cardinale est şi vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopţilor. În emisfera sudica a Pamântului, data de 22 septembrie marcheaza începutul primăverii.

La latitudinile ţării noastre, în aceste zile Soarele va culmina la amiază la o înaltime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumatatea distantei unghiulare dintre zenit ţi orizont.

Începând de la aceasta dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, pâna la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstiţiului de iarnă.

 ECHINOCTIUL DE TOAMNA vine cu "luna roşie"

În zilele următoare se va produce unul dintre cele mai frumoase evenimente astronomice ale anului: luna plină din septembrie, zisă și 'luna recoltei'. Este o lună care este percepută la prima vedere ca fiind mai mare decât ar fi normal, din cauza unei iluzii optice provocate de atmosferă, și are o tentă roșie ce poate fi asemuită cu apusul Soarelui.

Acestea sunt singurele zile din an când Luna strălucește toată noaptea. După cum explică astronomii, episodul se produce înaintea echinocțiului de toamnă, care va fi duminică, atunci când ziua și noaptea au o durată egală.

ECHINOCTIU DE TOAMNA 

Dacă pe tot parcursul anului satelitul natural al Pământului își face apariția la aproape o oră după ce Soarele apune, Luna recoltei poate fi văzute aproape imediat după apusul Soarelui. În acest moment cerul capătă o culoare roșie creată de lumina Lunii.

Ca în fiecare an, la începutul ultimei decade a lunii septembrie atenția ne este îndreptată spre momentul în care pașim în toamna astronomică. Acesta este momentul echinocțiului de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°, scrie astro-urseanu.ro. 

ECHINOCTIU DE TOAMNA 

Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal” , se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Aflându-se deci la această data în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Singurele excepții le întâlnim în regiunile polare, în zona polului nord incepând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocțiului de primavară.

ECHINOCTIU DE TOAMNA 

În emisfera sudică a Pământului, data de 22 septembrie marchează începutul primaverii.