Dureri în partea dreaptă? Iată afecțiunile pe care este posibil să le ai

De obicei durerea localizată subcostal drept este dată de:

- Boli de fiere;
- Boli de colon (intestin gros);
- Pleurezii;
- Infecţii în regiune (pleurale, biliare, peritoneale, cutanate);
- „Herpes zoster“;
- Dureri de rinichi iradiate anterior;
- Dureri de stomac sau duoden.

Dr. Carmen Manciuc, director medical Spitalul de Boli Infecţioase „Sf. Paraschiva“ Iaşi spune că „în mod particular, oboseala organismului nu crează simptome direct legate de „locul“ ficatului în organism".

Adică, dacă ai dureri în partea dreaptă a abdomenului nu este necesar să fie probleme ale ficatului. De exemplu, dacă alergăm mai mult ne poate durea în dreapta. Această durere care dispare odată ce ne oprim, nu are legătură cu ficatul, ci cu intestinul gros care face un „cot“ în dreptul ficatului şi gazul se ridică şi apasă pe intestin.Durerea este de obicei de acolo.

De asemenea, dacă am mâncat prea mult, am consumat alimente bogate în grăsimi, putem resimţi dureri (jenă) în partea dreaptă, sub coaste. Dar, de regulă, după mese bogate în grăsimi aceste dureri aparţin veziculei biliare (n.r. - Bilei), adică „vecinei“ ficatului.
"Durerea situată în regiunea unde este localizat ficatul (sub coasta dreaptă - hipocondrul drept), extrem de rar este dată de o boală de ficat. Pacienţii de obicei spun: Mă doare ficatul; dar corect ar trebuie să spună: Mă doare în dreapta, sub coaste". a mai explicat medicul. 

Deşi durerea din zona ficatului este relativ frecventă, ficatul doare foarte rar. Această durere este rareori generată de o boală a ficatului, frecvent fiind dată de fiere, colon, perete abdominal.

De obicei nu dau durere de ficat următoarele boli hepatice:

- Hepatită cronică B, C, autoimună;
- Hepatită acută virala şi etanolică;
- Ciroza hepatică;
- Hemangiomul hepatic;
- Steatoza hepatică (ficatul gras);
Ficatul „doare“ în situaţii excepţionale

Trebuie ştiut că structura anatomică a ficatului de organ „plin“ nu permite situarea de fibre nervoase de sensibilitate în interiorul lui, ci doar în învelişul lui (capsula hepatică Glisson). Durerea care să ţină efectiv de ficat, ca organ, are drept mecanism distensia bruscă a capsulei într-un interval scurt de timp, de diverse cauze. Astfel, ficatul doare în situaţii excepţionale, când apar abcese pe ficat, tumori mari la suprafaţa lui sau când inima nu mai reuşeşte să adune sângele şi-l lasă să se acumuleze, dilatând ficatul. Durerea de ficat - hepatalgia - poate apărea în următoarele boli: insuficientă cardiacă (oboseala inimii); pericardite; cancer de ficat (hepatom); metastaze hepatice ale cancerelor localizate în altă parte; icter mecanic; angiocolite (infecţia căilor biliare); traumatisme; tromboflebita venei porte; abces hepatic, conform ziaruldeiasi.ro.

S-a constatat că, de cele mai multe ori, evoluţia nefavorabilă a bolilor de ficat se explică prin nerespectarea normelor igieno-dietetice. În acest context, trebuie respectat atât regimul de odihnă, cât şi cel alimentar. Câteva dintre alimentele interzise bolnavilor de ficat sunt băuturile alcoolice, cafeaua, carnea grasă de porc, de oaie, mezelurile, afumăturile, condimentele, muştarul, piperul, fasolea.

Alimente premise sunt sucurile de fructe, ceaiurile, produsele lactate, carnea slabă de vacă şi pasăre, peste slab (ştiuca, salău), brânzeturile sub orice formă, exceptându-le pe cele afumate. Dintre condimente se recomandă cimbrul şi ţelină. Pentru bolnavii cu afecţiuni ale ficatului sunt indicate curele de fructe că: struguri, pepeni, mere, lămâi, portocale. Cu acţiune protectoare pentru celula hepatică şi cu rezultate bune se recomandă mierea de albine. De asemenea, mesele trebuie să fie mai mici şi mai dese; trebuie evitate eforturile fizice, stările de stres, tensiunile nervoase; de asemenea, trebuie respectate orele de somn.

Scutirea ficatului de uzură înseamnă evitarea unora dintre situaţiile mai sus-menţionate. Supraadăugarea unor substanţe (indiferent care ar fi ele - medicamente, ceaiuri, tratamente „naturiste“, tratamente „help“, tratamente „curăţitoare“ sau de „detoxifiere“), în scopul „ajutării“ funcţiei ficatului, este inutilă; ba mai mult, poate face rău. Ficatul este proiectat să funcţioneze normal fără „suplimente“ exterioare, altele decât alimentaţia normală, sănătoasă.

Dacă un ficat nu funcţionează normal, din cauza îmbolnăvirii sale sau a suprasolicitării, el trebuie protejat de muncă suplimentară, şi nu forţat cu medicamente. În bolile de ficat, medicamentele se pot da pentru a distruge virusurile, bacteriile intestinale, pentru a suplini ceea ce nu produce ficatul bolnav, dar rar, extrem de rar, medicamentele în plus ajută funcţia ficatului“.