După 20 ani de cercetare, românii au inventat crizantema comestibilă. Ai mânca aşa ceva?
Specialiștii Stațiunii de cercetări legumicole din Buzău au realizat câteva soiuri exotice, precum crizantema comestibilă, dovleacul-șarpe, fasolea-metru, plante cu rol decorativ, alimentar, dar și medicinal, după aproape 20 de ani de cercetări.
"Crizantema comestibilă este o plantă cu multiple întrebuințări, atât ornamentală cât și alimentară și medicinală, bogată în vitamine și în caroten. Atât frunzele, cât și inflorescențele sunt utile, practic se consumă toate părțile vegetative, au un gust și o aromă deosebite. Crizantema de Buzău poate fi apreciată și ca plantă ornamentală, căci are un aspect plăcut, dar ceea ce este mai important este parfumul deosebit, spre deosebire de crizantemele clasice", a declarat pentru Agerpres, cercetătorul Costel Vânătoru, membru corespondent al Academiei de științe agricole și silvice.
Potrivit acestuia, 'crizantema poate fi înmulțită relativ ușor prin semințe, spre deosebire de crizantema clasică, ce presupune înmulțirea prin butași, "un procedeu complicat și costisitor".
O altă plantă de efect, aclimatizată și ameliorată de cercetătorii Stațiunii legumicole din Buzău, este dovleacul-șarpe.
"Dovleacul-șarpe a debutat cu aclimatizarea unei linii de dovleac chinezesc cu fructul foarte lung, care ajunge undeva la doi metri lungime, dar care nu poate fi folosit în zona comestibilă, și un castravete armenesc. Noul soi este foarte gustos și productiv, iar fructul poate ajunge până la un metru jumătate-doi metri lungime, are o aromă deosebită, este gustos și se păstrează fraged până iarna târziu. Noul dovleac poate fi cultivat și ca plantă ornamentală pentru că atât fructul, cât și planta sunt atrăgătoare, iar florile sunt frumos mirositoare', a mai spus Vânătoru.
Cercetătorii stațiunii legumicole din Buzău au reușit să creeze și alte soiuri de legume cu forme și dimensiuni 'de poveste'.
"Povestea Jack și vrejul de fasole poate deveni realitate, iar cercetările sunt abia la început. Față de fasolea clasică, noul soi este foarte rezistent la boli și dăunători, păstăile pot ajunge la peste un metru lungime și sunt de calitate superioară, iar producția poate depăși 20 de tone de păstăi la hectar", conform cercetătorului buzoian.