Dragobetele. 24 februarie, sărbătoarea iubirii la români. Ce înseamnă sărutul de Dragobete. Ce ai voie să faci în această zi

Sărbătoare 24 februarie 2020. Dragobetele. Legenda lui Dragobete.

În cultura populară română există o legendă numită ”Legenda lui Dragobete” care vorbește despre Dragobete ca fiind fiul babei Dochia, o tânără deosebit de frumoasă. Legenda spune că ar fi adormit într-o poiană, iar Duhul Muntelui s-ar fi transformat în ceață și ar fi lăsat-o însărcinată. După 9 luni de zile, s-ar fi născut Dragobete, fiul acesteia, care la naștere ar fi avut patru ursite.

Fiul Babei Dochia reprezinta, in opozitie cu aceasta, principiul pozitiv. Dragobetele, purtatorul dragostei si al bunei dispozitii pastreaza unele atributii ale zeului dragostei, Cupidon.

Opozitia Dochiei (anul vechi) este nora sa, tot un personaj feminin care apare, in unele legende, este sotia lui Dragobete, (Dragomir, Iovan). Dragobete, numit si Cap de Primavara, era sarbatorit, in functie de zona etnografica, in una din zilele de la sfarsitul lunii februarie si inceputul lunii martie. 

Sărbătoare 24 februarie 2020. Dragobetele. Legenda lui Dragobete. Personajele mitice ale calendarului popular sunt metamorfoze ale Anului, mai tinere sau mai bătrâne, după plasarea zilei lor faţă de celebrarea Moşului Crăciun. Astfel, Sânvăsâi, sărbătorit în prima zi a anului, este un tânăr care stă călare pe butoi, iubeşte şi petrece, iar Dragobete (sarbatorit pe 24 februarie) este zeul dragostei pe plaiurile carpatice.

Sărbătoare 24 februarie 2020. Dragobetele. Legenda lui Dragobete. În mitologia românească, Dragobete era zeul tineretii, al veseliei dar si al iubirii. Ziua in care românii sărbătoresc Dragobetele coincide cu sărbătoarea Aflării Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Dragobetele pastreaza unele atributii ale zeului dragostei in mitologia romana, Cupidon, și este patron al dragostei si bunei dispozitii.

Dragobetele era sarbatorit, in functie de zona etnografica, in una din zilele de la sfarsitul lunii februarie si inceputul lunii martie. Sarbatoarea are data fixa de celebrare in acelasi sat, dar variabila de la zona la zona (24 si 28 februarie; 1 si 25 martie), potrivit dictionarului "Panteonul Romanesc", de etnologul folclorist Ion Ghinoiu.

Tot in functie de regiune, Dragobetele se mai numeste "Cap de primavara", "Sântion de primavara", "Ioan Dragobete", "Drgostitele", "Năvalnicul", "Logodna sau însoțitul paserilor". Sarbatoarea este specifica zonei de sud a tarii (Oltenia, Muntenia si partial Dobrogea).

Dragobetele, ca zi a îndrăgostiților la români, este un obicei păstrat în sud-estul Europei. După Revoluţie, locul lui a fost luat treptat de Sfântul Valentin, care a fost importat din lumea occidentală şi care este sărbătorit conştiincios pe 14 februarie. Entitate magică asemănătoare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se diferenţiază de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiţia catolică, fiind un bărbat chipeş, vesel şi neastâmpărat.

Sărbătoare 24 februarie 2020. Dragobetele. Tradiții și superstiții. 

Sărbătoare 24 februarie 2020. Dragobetele. Tradiții și superstiții. Dragobetele reprezinta atat inceputul, cat si sfarsitul, inceperea unui nou anotimp, moment in care natura incepe sa prinda viata, dar si sfarsitul „desfraurilor lumesti”, pentru că mai este o săptămână și începe Postul Sfant al Pastelui. Postul Paștelui în acest an va începe pe 2 martie și este cel mai lung și mai aspru dintre cele patru posturi mari ale Bisericii Ortodoxe. 

Sărbătoare 24 februarie 2020. Dragobetele. Tradiții și superstiții. Data de 24 februarie pentru Dragobete nu este aleasă intamplator, pentru că înseamnă și inceputul anului agricol. Este momentul in care intreaga natura renaste, pasarile isi cauta cuiburi si, dupa unele credinte populare, ursul iese din barlog. Odata cu natura, reinvia si iubirea, iar Dragobetele marca ziua in care intreaga suflare sarbatorea innoirea firii si se pregatea pentru venirea primaverii.

Sărbătoare 24 februarie 2020. Dragobetele. Tradiții și superstiții. De Dragobete se crede ca pasarile nemigratoare se strang in stoluri, ciripesc, se "zburatoresc", se imperecheaza si incep sa-si construiasca cuiburile in care isi vor creste puii. Pasarile neimperecheate in aceasta zi ramaneau stinghere si fara pui pana la Dragobetele din anul viitor.

Tot in aceasta zi batranii din sat se preocupau mai mult decat de obicei de animalele din ograda. Cei in varsta credeau ca in ziua de Dragobete pasarile isi aleg perechea pe viata. 

Se obisnuia ca in aceasta zi sa se scoata din pamant radacini de spânz pe care oamenii le foloseau pe post de leac pentru vindecarea unor boli.

Asemanator pasarilor, fetele si baietii trebuiau sa se intalneasca pentru a fi indragostiti pe parcursul intregului an. In aceasta zi, in satele in care se mai pastreaza obiceiul se poate auzi zicala: "Dragobetele saruta fetele".

Sărbătoare 24 februarie 2020. Dragobetele. Tradiții și superstiții. In aproape toate zonele tarii, daca ziua era frumoasa, fetele si feciorii se adunau in cete si ieseau la padure haulind si chiuind pentru a culege primele flori ale primaverii. 

Sărbătoare 24 februarie 2020. Dragobetele. Tradiții și superstiții. Acum mult timp, exista un alt obicei conform caruia tinerele necasatorite sa stranga zapada putina care se mai gasea, numita si “zapada zanelor”. Apa topita din aceasta zapada era folosită pe parcursul anului pentru înfrumuseţare şi pentru diferite descântece de dragoste. Fetele si nevestele tinere isi faceau rezerve de apa cu care se spalau in anumite zile ale anului, pentru pastrarea frumusetii. Se considera ca ar fi avut proprietati magice cand venea vorba de iubire, de descantece de iubire, dar si de ritualurile de infrumusetare. Mai mult, conform datinilor stravechi, aceasta zapada a aparut un urma surasului zanelor. Tocmai de aceea fetele obisnuiau sa isi clateasca chipul cu aceasta apa, pentru a deveni la fel de frumoase precum zanele.

Sărbătoare 24 februarie 2020. Dragobetele. Tradiții și superstiții. In vremurile de demult si in unele zone chiar si in prezent, de Dragobete , dacă timpul era favorabil, îmbrăcaţi de sărbătoare, fetele şi baietii se întâlneau în faţa bisericii şi plecau să caute prin păduri şi lunci flori de primăvară. Culegeau buchete cu primele flori ale primaverii. Culesul floilor se facea cu voie buna dar si cu cantece si un fel de joc numit zburatorit. În sudul României (Mehedinţi), fata se întorcea în sat alergând, obicei numit "zburătorit", urmărită de câte un băiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în văzul tuturor. Sărutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate pentru a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă. 

Sărbătoare 24 februarie 2020. Dragobetele. Tradiții și superstiții. La ora pranzului fetele obisnuiau sa fuga catre sat in timp ce baietii le fugareau in incercarea lor de a le prinde si de a le saruta. Daca baiatul era drag fetei, aceasta se lasa prinsa si sarutata. Semnificatia sarutului in acest caz era un echivalent al logodnei si al infiriparii iubirii dintre cei doi. Seara logodna se anunta in cadrul comunitatii satului si a membrilor celor doua familii. Participantii la sarbatoare, in concordanta cu traditia erau considerati binecuvantati in acel an, bucurandu-se de toate din belsug, fiind feriti de boli.

Dragobetele mai este numit local si Navalnic, fecior frumos care ia mintile fetelor si nevestelor tinere, motiv pentru care se spune ca a fost metamorfozat de Maica Domnului in planta de dragoste care ii poarta numele (o specie de feriga).

Sărbătoare 24 februarie 2020. Dragobetele. Tradiții și superstiții. In unele zone ale tarii tinerele aruncau unele acuzatii pentru farmecele de uraciune facute impotriva rivalelor in iubire. Tinerii baieti obisnuiau sa isi cresteze putin bratul in forma unei cruci, atingandu-si taieturile si rostind juramantul de a ramane toata viata frati de sange.

Sărbătoare 24 februarie 2020. Dragobetele. Tradiții și superstiții. Ce ai voie sa faci si ce nu in aceasta zi

Sărbătoare 24 februarie 2020. Dragobetele. Ce ai voie să faci și ce nu ai voie în această zi. Cei care formeaza un cuplu trebuie sa se sarute in aceasta zi, pentru a nu se pierde iubirea.

Din batrani se spune ca in cazul tinerelor singure e suficient sa atinga un barbat, pentru a-si schimba norocul. Sau in unele regiuni, se credea ca toate fetele care ajung sa atinga un barbat dintr-un sat invecinat vor fi indragostite tot timpul anului. Despre  fetele care nu se intalneau in aceasta zi cu o persoana de sex masculin se spune ca nu vor avea parte intreg anul de iubire.

Sărbătoare 24 februarie 2020. Dragobetele. Ce ai voie să faci și ce nu ai voie în această zi. Prin unele locuri se pastreaza clar o traditie. Barbatii nu au voie sa supere femeile, nu au voie sa se certe cu ele. Altfel, vor avea  parte de o primavara plina de ghinion si un an greu. 

De asemenea, de Dragobete, fata sau baiat, femeie sau barbat, nu ai voie sa plangi,  pentru ca lacrimile care curg aduc necazuri si suparari in lunile care vin. E o zi in care toata lumea e bine sa fie vesela.

Sărbătoare 24 februarie 2020. Dragobetele. Ce ai voie să faci și ce nu ai voie în această zi. E interzis sa cosi, toate treburile grele de pe langa gospodarie nu sunt permise, e interzis si sa lucrezi la camp, de Dragobete, insa e permisa curatenia, fiind considerata aducatoare de spor.

Sărbătoare 24 februarie 2020. Dragobetele. Ce ai voie să faci și ce nu ai voie în această zi. Tot in aceasta zi sacrificarea animalelor este interzisa.

Sărbătoare 24 februarie 2020. Dragobetele. Ce ai voie să faci și ce nu ai voie în această zi. O superstitie din popor spune ca persoanele care nu sarbatoreau aceasta zi erau pedepsiti sa nu poata iubi in acel an.