Dosarul Revoluției a fost clasat: Procurori: "S-au tras focuri de armă pe fond de stres și oboseală"

"Materialul de cercetare efectuat în dosarul 11/P/2014 se referă la 709 persoane decedate, 1855 persoane rănite prin împuşcare, 343 persoane rănite în alte împrejurări sau care au suferit diferite traume, respectiv 924 persoane reţinute.
Din cele 709 persoane decedate, 161 sunt ofiţeri, subofiţeri şi militari în termen. În unele situaţii decesul s-a datorat manevrării imprudente a armamentului, victimele fiind din rândul celor care s-au aflat în imediata apropiere a făptuitorilor. De asemenea, nu în toate cazurile decesul s-a produs prin împuşcare, existând situaţii în care decesul s-a datorat altor cauze (ex. agresiune, incendiere, accident rutier, accident aviatic etc.).

În unele situaţii, există autoritate de lucru judecat, în sensul că autorii infracţiunilor de omor au fost trimişi în judecată şi condamnaţi. În alte situaţii cu privire la împrejurările în care s-a produs decesul s-au dispus soluţii de netrimitere în judecată, soluţii care nu au fost, ulterior, infirmate. Nu în toate cazurile decesul s-a datorat unei fapte prevăzute de legea penală, existând situaţii în care decesul a fost urmare unui act suicidal (împuşcare, precipitare etc.), manevrării imprudente a armamentului din dotare de către cel în cauză sau s-a datorat unor cauze patologice.

În raport de rezultatul cercetărilor efectuate cu privire la fiecare victimă în parte şi de impedimentele procedurale referitoare la punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale în cauză, prin Ordonanţa din 14.10.2015 s-a dispus:

- clasarea cauzei sub aspectul infracţiunilor de propagandă de război, genocid, tratamente neomenoase, infracţiuni de război contra proprietăţii şi altor drepturi, respectiv infracţiuni contra umanităţii, reţinându-se că faptele cercetate nu sunt prevăzute de legea penală, nefiind caracterizate de tipicitate în raport cu normele legale incriminatoare.

- clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de omor, tentativă de omor şi instigare la infracţiunea de omor, reţinându-se, după caz, împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale sau existenţa autorităţii de lucru judecat, dar şi faptul că decesul nu s-a datorat unei fapte prevăzute de legea penală sau că fapta nu există;

- clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de ucidere din culpă, reţinându-se că faptele nu sunt prevăzute de legea penală;
- clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de lovire sau alte violenţe şi instigare la infracţiunea de lovire sau alte violenţe, reţinându-se, după caz, că fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală, respectiv că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale;

- clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de vătămare corporală şi instigare la infracţiunea de vătămare corporală, reţinându-se că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale;

- clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal şi instigare la infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, reţinându-se, după caz, împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale sau existenţa autorităţii de lucru judecat, dar şi existenţa unei cauze de neimputabilitate, respectiv eroarea;

- clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de furt şi distrugere, reţinându-se împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale;

- clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de ultraj, reţinându-se împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale;

- clasare cauzei sub aspectul infracţiunii de purtare abuzivă şi instigare la infracţiunea de purtare abuzivă, reţinându-se că a intervenit amnistia", anunță un comunicat al Parchetului.

"Pe fond de stres s-au executat focuri de armă"

"Dacă până la momentul în care fostul preşedinte Nicolae Ceauşescu a părăsit sediul C.C. al P.C.R., forţele de ordine au acţionat, în baza ordinelor şi măsurilor dispuse de factorii politici şi militari, împotriva manifestanţilor care demonstrau pentru înlăturarea regimului comunist, libertate şi democraţie, după acest moment, în condiţiile în care euforia generală privind victoria revoluţiei a fost urmată în scurt timp de o stare de teamă privind posibilitatea revenirii lui Nicolae Ceauşescu la conducerea ţării, cu ajutorul unor forţe fidele, nu a mai existat o acţiune a organelor statului împotriva manifestanţilor ci o acţiune comună îndreptată, conform percepţiei create, împotriva unor elemente contrarevoluţionare, care acţionau împotriva voinţei întregii populaţii.

În acest context, pe fondul lipsei de cooperare şi coordonare, iniţiativele unor militari şi civili de a pătrunde în anumite imobile ori de a verifica acoperişurile unor clădiri, fără încunoştinţarea celorlalte forţe aflate în zonă, au creat derută şi reprezentări greşite, cu consecinţa deschiderii focului concentrat şi producerii a numeroase victime. De asemenea, starea de oboseală şi stres acumulată a afectat aprecierea lucidă şi obiectivă a realităţii înconjurătoare, existând situaţii în care dispozitive militare, mixte, ori civile au deschis, cu uşurinţă, focul asupra unor imobile, inclusiv asupra unor autoturisme aflate în deplasare care nu au oprit la filtrele organizate, în condiţiile existenţei doar a unor bănuieli neverificate că s-ar fi efectuat focuri de armă din direcţia imobilelor sau autoturismelor respective. Pe fondul aceleaşi stări de oboseală şi stres, au existat şi situaţii în care s-au executat focuri de armă între militari din incinta aceleiaşi unităţi sau între unităţi militare", precizează comunicatul.

O anchetă anevoioasă

Procurorii militari au luat decizia de a clasa dosarul Revoluției la aproape 26 de ani de la evenimentele din '89. A fost o anchetă anevoioasă care, în '95, s-a finalizat cu o decizie de neînceperea urmăririi penale împotriva niciunei persoane, după au fost controverse legate de această decizie și au hotărât să se facă și alte verificări mai ample, raportate la  revoluția din 1989. Printre explicațiile pentru clasarea acestui dosar s-ar putea număra prescrierea faptelor sau faptul că procurorii care au cercetat nu au constatat că s-au comis anumite infracțiuni, a transmis corespondentul Realitatea TV, Ionela Arcanu.

Reamintim că până în septembrie 2013, Parchetul General condus de Tiberiu Niţuse se angajase să finalizeze ancheta în acest dosar, în condițiile în care, în 24 mai 2011, statul român a fost condamnat de CEDO în procesul intentat de Asociaţia "21 Decembrie" şi alte persoane pentru încălcarea dreptului la viaţă şi la respectarea vieţii private, privind ancheta din acest dosar.

Dosarul Revoluţiei a ajuns în aprilie 2011 la Secţia de urmărire penală a Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după ce Secţia Parchetelor Militare (SPM) şi-a declinat competenţa de soluţionare, potrivit Mediafax.

În 24 mai 2011, statul român a fost condamnat de CEDO, completul de şapte judecători de la secţia a III-a a Curții Europene hotărând, atunci, că statul român a încălcat articolele 2 şi 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la viaţă şi, respectiv, la viaţă privată şi de familie.

Astfel, Curtea a decis ca statul român să acorde despăgubiri de 15.000 de euro către Nicolae şi Elena Vlase, pentru încălcarea articolului 2, în ancheta privind moartea fiului lor, precum şi de 6.000 de euro preşedintelui Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, pentru încălcarea articolului 8, întrucât SRI nu i-a răspuns unei solicitări privind interceptarea sau nu a telefonului ori dacă a fost filat. Totodată, Guvernul român trebuie să plătească 20.000 de euro avocaţilor Antonie Popescu, Ioana Sfîrăială şi Ionuţ Matei, care l-au reprezentat pe Mărieş.

Potrivit soluţiei CEDO, Mărieş a participat activ la Revoluţia din 1989, iar de-a lungul anilor a solicitat de mai multe ori anchetarea incidentelor din timpul manifestaţiilor anticomuniste. Preşedintele Asociaţiei "21 Decembrie" a susţinut că, în 1990, a fost supravegheat ilegal de autorităţile statului, care i-au interceptat telefonul.

CEDO a stabilit că România are o legislaţie necorespunzătoare în ceea ce priveşte colectarea şi păstrarea datelor personale de către serviciile secrete. Potrivit Curţii, autorităţile române nu au respectat dreptul la viaţă privată a lui Mărieş şi nu numai.

Vom reveni cu mai multe amănunte.