Dosarul Mineriadei, finalizat după 27 de ani. Ion Iliescu, Petre Roman, trimiși în judecată
La fix 27 de ani de la mineriada din 13-15 iunie, procurorii militari au încheiat ancheta. Printre cei care vor răspunde în faţa justiţiei pentru victimele evenimentelor sângeroase se numără fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman și fostul director al SRI Virgil Măgureanu.
Parchetul General a anunțat trimiterea în judecată a dosarului Mineriadei din 1990. Dosarul va fi înaintat camerei preliminare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Dosarul Mineriadei conţine peste 400 de volume, mai exact: 117.000 de file.
Procurorii militari din Parchetul instanţei supreme i-au pus sub inculpare în dosarul Mineriadei pe fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul director al SRI Virgil Măgureanu şi fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu.
Totodată, lista inculpaților trimiși în judecată este completată de:
Gelu Voican Voiculescu, la data săvârșirii faptelor, viceprim-ministru al guvernului interimar al României,
General (rez.) Mugurel Cristian Florescu, la data săvârșirii faptelor, adjunct al procurorului general al României și șef al Direcției Procuraturilor Militare,
Amiral (rez.) Emil Dumitrescu, la data săvârșirii faptelor, membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și șef al Direcției Generale de Cultură, Presă și Sport din cadrul Ministerului de Interne,
Cazemir Benedict Ionescu, la data săvârșirii faptelor, vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională,
Adrian Sârbu, la data săvârșirii faptelor, șef de cabinet și consilier al primului ministru,
Miron Cozma, la data săvârșirii faptelor, președinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”,
Matei Drella, la data săvârșirii faptelor, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni,
Plăieș Cornel Burlec, la data săvârșirii faptelor, ministru adjunct la Ministerul Minelor,
General (rez.) Vasile Dobrinoiu, la data săvârșirii faptelor, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne,
Colonel (rez.) Petre Peter, la data săvârșirii faptelor, comandant al Unității Militare 0575 Măgurele, aparținând Ministerului de Interne,
Alexandru Ghinescu, la data săvârșirii faptelor director al I.M.G.B.,
Acuzațiile sunt de infracţiuni contra umanităţii. Este vorba despre reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13-15 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane, rănirea prin împuşcare a altor trei, precum şi vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a aproximativ 1.000 de persoane.
În perioada 11 – 15 iunie 1990, inculpaţii au decis, organizat și coordonat un atac generalizat și sistematic, lansat împotriva unei populații civile, respectiv împotriva manifestanților din Piața Universității din București, precum și a populației municipiului București, atac în care au implicat participarea forțelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și a unui număr de peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării, atac ce a avut următoarele consecințe:
1. uciderea prin împușcare a 4 persoane şi rănirea prin împușcare a 3 persoane, fapte ce constituie 7 acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. a din C.p.;
2. vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1269 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. g din C.p.;
3. privarea de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1242 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. j din C.p..
În februarie 2015, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a redeschis dosarul Mineriada 13-15, după ce în 17 septembrie 2014, România a fost obligată să continue investigaţiile în dosarul Mineriadei, în urma unei decizii a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Această instanţă sublinia, la acel moment, obligaţia statului român de a face dreptate victimelor crimelor împotriva umanităţii, indiferent de timpul scurs de la săvârşirea acestora.