Dosarul lui Berbeceanu, fabricat după ce acesta a refuzat să facă o numire dorită de Mureşan
Dosarul lui Traian Berbeceanu ar fi fost fabricat după ce acesta ar fi refuzat solicitarea lui Ioan Mureşan de a-l numi şef de serviciu pe ofiţerul Alin Muntean, reiese din ordonanţa DNA privind urmărirea penală a şefului DIICOT Alba, a lui Muntean şi a unui procuror de la PT Alba.
Şeful DIICOT Alba, Ioan Mureşan, Alin Muntean, ofiţer de poliţie judiciară în cadrul BCCO Alba, şi Nicolaie Cean, fost procuror DIICOT, în prezent procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul (PT) Alba, sunt urmăriţi penal pentru abuz în serviciu, respectiv complicitate la această infracţiune, în legătură cu instrumentarea dosarului Berbeceanu, în care acesta ar fi fost reţinut fără probe, a informat, miercuri, DNA.
Din ordonanţa de efectuare a urmăririi penale faţă de suspecţi a reieşit că, în dosarul lui Berbeceanu, instrumentat de DIICOT Alba, acestuia i s-a imputat în esenţă că, prin prisma atribuţiilor sale de serviciu ca şef al BCCO Alba, cu grad de comisar şef, deşi a avut cunoştinţă de săvârşirea de fapte de natură penală de către diverse persoane din raza sa de competenţă, nu şi-a îndeplinit obligaţiile de serviciu, folosind informaţiile obţinute în interes propriu sau în interesul unor persoane aflate în atenţia organelor de urmărire penală.
În acest sens, arată DNA, în sarcina ofiţerului s-a reţinut că a înţeles să-şi asigure apartenenţa la un cerc economico-financiar-politic menit să-i asigure continuitatea în fruntea instituţiei respective, inclusiv prin sponsorizări primite de la acest cerc pentru Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Alba şi Inspectoratul Şcolar Hunedoara.
De asemenea, în sarcina lui Berbeceanu Traian s-a reţinut implicarea într-un alt dosar înregistrat la DIICOT - Serviciul Teritorial Alba Iulia, în sensul că ar fi atenţionat o persoană cu privire la percheziţiile ce urmau a se efectua în lunile mai şi octombrie 2012 atât la domiciliul acestuia, la societatea sa, cât şi a altor persoane implicate.
"'În ziua percheziţiei din octombrie 2012, s-a reţinut că maşina inculpatului Berbeceanu Traian ar fi fost observată staţionând în apropiere de societatea aparţinând persoanei atenţionate. Sub un alt aspect, s-a reţinut în sarcina inculpatului Berbeceanu Traian că ar fi dat ajutor unui grup infracţional a cărui lider era folosit de ofiţer în interes propriu, pentru a controla alte grupuri infracţionale. În baza acestor elemente s-a dispus reţinerea, urmată de propunere de arestare preventivă a inculpatului Berbeceanu Traian pentru presupusă activitate infracţională de o amploare deosebită", se mai menţionează în ordonanţă. După punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea lui Traian Berbeceanu, la 24 octombrie 2013, acesta a fost prezentat Curţii de Apel Alba, cu propunere de arestare preventivă, în baza referatului întocmit de procurorul Mureşan Ioan, admisă de către instanţa de judecată.
"Arestarea preventivă a fost prelungită, dar abia ulterior acestui moment procesual a rezultat că declaraţiile martorilor audiaţi în cauză se refereau fie la aspecte despre care aceştia susţineau că le-au aflat de la alte persoane, fie se contraziceau, fie relatau aspecte vagi, lipsite de concreteţe, fără relevanţă la nivel probator. De asemenea, s-a constatat că s-a omis, a se face referire la concluziile unei testări poligraf, care nu erau favorabile susţinerii acuzării. Astfel, s-a înlocuit măsura arestului preventiv cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara, pe o durată de 30 de zile, de la 26.11.2013 la 25.12.2013 inclusiv", relatează, în continuare, anchetatorii.
Conform probatoriului împotriva lui Mureşan, în august 2012, procurorul Mureşan Ioan i-a solicitat în repetate rânduri lui Traian Berbeceanu, şef al BCCO Alba, să îl numească pe ofiţerul Alin Muntean şef al Serviciului de combatere a finanțării terorismului și spălării banilor (SCFTSB) din BCCO Alba.
Potrvit DNA, în urma verificărilor în cadrul serviciului, Berbeceanu a constatat o serie de nereguli privind înregistrarea cauzelor, inclusiv a unor documente clasificate, precum şi lipsa din registrul de evidenţă a cauzelor penale a datelor privind dosare înregistrate în noiembrie-decembrie 2010, în lucru la ofiţerul Alin Muntean. În aceste condiţii, având suspiciuni cu privire la Muntean, Berbeceanu a refuzat solicitarea şefului DIICOT Alba.
"Aspectele menţionate mai sus, care periclitau poziţiile funcţionarilor publici, precum şi interesele unor persoane din anturajul acestora, au fost de natură a-i determina pe procurorii DIICOT Mureşan Ioan şi Cean Nicolaie, împreună cu ofiţerul de poliţie Muntean Alin, din cadrul BCCO Alba, să conceapă un plan prin care, folosindu-se de prerogativele şi atribuţiile funcţiilor deţinute, să obţină, în mod injust, denigrarea şi decredibilizarea ofiţerului de poliţie Berbeceanu Traian, retragerea avizului de poliţie judiciară deţinut de acesta, precum şi înlăturarea ofiţerului din dosarele pe care le instrumenta", susţin procurorii anticorupţie.
Astfel, în acest context a rezultat că, începând cu luna mai 2013, în mai multe dosare de urmărire penală aflate pe rolul DIICOT Alba, Ioan Mureşan Ioan şi Alin Muntean au direcționat declarațiile unor învinuiţi şi martori audiaţi în aceste cauze, fără legătură cu obiectul cauzelor şi fără existenţa vreunei sesizări scrise, către persoana lui Berbeceanu, evidenţiindu-se o acţiune concertată pentru obţinerea, în orice mod, de date sau indicii privitoare la implicarea lui Berbeceanu Traian în fapte de natură penală, mai arată DNA.
"Pentru a obţine acele declaraţii de la învinuiţi, ofiţerul Muntean Alin a facilitat persoanelor audiate, aflate în stare de arest preventiv, comunicarea cu membrii familiei sau cu alte persoane apropiate şi utilizarea unor telefoane mobile fără supraveghere. O altă categorie de declaraţii ce au fost utilizate de Mureşan Ioan în susţinerea acuzării au constituit-o cele luate unor persoane aflate în relaţii vădite de duşmănie cu Berbeceanu Traian (persoane cercetate de acesta, persoane arestate în urma acţiunilor BCCO). Acestea au fost completate de o serie de procese-verbale de investigaţii, întocmite preponderent în perioada august-octombrie 2013, de ofiţerul Muntean Alin, care era şi ofiţer de caz, conţinând aspecte neverificabile din perioada 2011-2012 privitoare la pretinse legături ale lui Berbeceanu Traian cu persoane cercetate, aspecte care, dacă ar fi fost reale, ar fi trebuit raportate în acea perioadă de către cei ce le-au cunoscut", mai precizează DNA.
De asemenea, potrivit DNA, Alin Muntean a întocmit mai multe procese-verbale având ca obiect constatări ale unor legături infracţionale rezultate din listinguri ale unor posturi telefonice sau din supravegheri operative, prezentând date trunchiate, cu scopul de a sugera anumite filiere de transmitere de către Traian Berbeceanu a unor informaţii către mediile infracţionale.
"Referitor la învinuirea adusă lui Berbeceanu Traian, de a fi informat o anumită persoană despre percheziţia din 10.05.2012, a rezultat că postul telefonic menţionat de procurorul Mureşan Ioan în referatul cu propunere de arestare, ca fiind al persoanei atenționate nu aparţinea acesteia, ci era utilizat de o altă persoană. În ce priveşte învinuirea de a fi informat aceeași persoană despre efectuarea, în data de 8.10.2012, a unei percheziţii domiciliare, referatul cu propunere de arestare întocmit de Mureşan Ioan Conţine o expunere de date neconcludente pentru cauză", mai susţin procurorii anticorupţie.
Totodată, susţine DNA, a rezultat că martorii ar fi fost îndemnaţi să dea astfel de declaraţii defavorabile lui Berbeceanu, cu promisiunea că li se va uşura situaţia juridică în anumite cauze penale, dar nu ca beneficiu legal, ci dându-li-se de înţeles că "nu vor mai avea probleme".
Pe de altă parte, din actele dosarului deschis de DNA a mai rezultat că Nicolaie Cean, care până în vara lui 2013 a funcţionat ca procuror în cadrul DIICOT Alba, a pus la dispoziţia procurorului anchetator Ioan Mureşan şi ofiţerului de poliţie Alin Muntean, în înţelegere cu aceştia, martori dispuşi să dea declaraţii împotriva lui Traian Berbeceanu şi a transmis către persoane ce urmau a fi audiate promisiunea că, dacă vor accepta să facă afirmaţii în sensul inculpării acestuia, nu vor mai avea probleme în anumite dosare. De asemenea, arată DNA, Cean a manipulat anumiţi martori, prin furnizarea către aceştia, anterior audierii lor, a unor informaţii nereale, pe care aceştia, întrebaţi fiind, să le expună procurorului anchetator.