Document CNSAS: ,,Mugur Isărescu a fost folosit în calitate de persoană de sprijin/sursă încă din 1979”
Curtea de Apel București a publicat cererea prin care CNSAS a solicitat judecătorilor să constate calitatea de colaborator al Securității în cazul Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Potrivit Consiliului, Isărescu ar fi colaborat în perioada 1979-1989, furnizând informații despre persoanele care criticau regimul și lipsurile cu care se confruntau.
Solicitarea CNSAS a fost înregistrată la Curtea de Apel București pe 16 iunie. În cererea de chemare în judecată, se arată următoarele:
"Învederăm Onoratei Instanțe că din analiza dosarelor rezultă că domnul (Mugur Isărescu- n.red.) a colaborat cu organele de Securitate, furnizându-le informații sub nume conspirativ. La stabilirea identității dintre sursă și domnul (Mugur Isărescu- n.red.) au fost avute în vedere mai multe documente, pe care le atașăm în copie certificate, potrivit legii, respective: dosarul nr. (cota CNSAS) - dosar obiectiv, dosar nr. (cota CNSAS) - dosar obiectiv. Astfel, în cuprinsul tabelului privind rețeaua informativă datat 3.05.1989 se găsește consemnarea (...) cu numele conspirativ (...); data obținerii aprobării de partid... 16.03.1986. Facem precizarea că, deși este menționată obținerea aprobării de partid la data de 16.03.1986, celelalte documente din dosar atestă faptul că domnul (Mugur Isărescu- n.red.) a fost folosit în calitate de persoană de sprijin / sursă încă din 1979. Prin urmare, se poate deduce că abia la data menționată s-a obținut aprobarea organelor de partid în perioada 1982 - 1986 fiind folosit de organele de Securitate fără aprobarea PCR".
Din documentele prezentate de CNAS, reiese că Guvernatorul BNR ar fi furnizat informații care denunțat activitățile regimului comunist și nivelul scăzut de trai din acea perioadă:
"Aşa cum rezultă din nota de constatare nr. (...), dl. (Mugur Isărescu, n.r.) a activat ca informator, cu numele conspirativ (...), în perioada 1979-1989, fiind recrutat de către (...), având în vedere calitatea domniei sale de cercetător (...). Pe parcursul colaborării cu Securitatea, acesta a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist în comparaţie cu alte ţări - notele din 16.12.1987 (...) şi 05.03.1985 (...). Analizând informaţiile furnizate de către pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi art. 12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului) şi a dreptului la libertatea cuvântului (art. 28 din Constituţia României din 1965, art. 19 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi art. 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului)."
Citește și primele declarații ale Guvernatorului BNR după ce a fost acuzat că a colaborat cu Securitatea.