Bunuri mobile şi imobile ale celor patru suspecţi au fost puse sub sechestru, prin ordonanţe din 17 iunie, măsurile asigurătorii fiindu-le aduse la cunoştinţă foştilor miniştri, a anunţat miercuri DIICOT.
Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu şi Gheorghe Pogea au fost miercuri la DIICOT pentru a li se aduce la cunoştinţă sechestrul pus pe o parte din avere.
Fostul ministru al Economiei Dan Ioan Popescu a declarat, la ieşirea de la DIICOT, că procurorii i-au adus la cunoştinţă că este urmărit penal în cazul Rompetrol 2, “un dosar mamut, de peste un million de pagini”, dar nu a dat declaraţie miercuri, urmând să revină în altă zi.
Dan Ioan Popescu a precizat, pentru News.ro, că procurorii i-au pus sechestru pe două apartamente, pe terenuri păşune şi pe conturi.
Fostul ministru al Finanţelor Mihai Tănăsescu a fost în 17 iunie la DIICOT pentru a fi anunţat că i-a fost pus sechestru pe avere.
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, pe 31 mai, ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală a lui Mihai Tănăsescu, ministru al Finanţelor în perioada 2000 - 2004, Dan Ioan Popescu, ministru al Economiei şi Comerţului în perioada 2003 - 2004, Sebastian Vlădescu, fost inistru al Finanţelor în perioada 2005 - 2007, respectiv în perioada 2009 - 2010 şi Gheorghe Pogea, ministru al Finanţelor în perioada 2008 - 2009.
Pe 24 mai, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a transmis Parchetului instanţei supreme referatul şi documentaţia din care rezultă că cei patru foşti miniştri sunt suspectaţi de comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la delapidare.
“În cauză există suspiciunea rezonabilă că, în perioada septembrie-octombrie 2003, ministrul Finanţelor Publice, Tănăsescu Claudiu Mihai şi ministrul Economiei şi Comerţului, Popescu Ioan Dan, şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, în urma unei înţelegeri cu Patriciu Dan Costache, George Philip Stephenson şi Nicolcioiu Alexandru, în sensul iniţierii şi promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale SC Rompetrol Rafinare SA la data de 30.09.2003 în cuantum de aproximativ 603.000.000 USD au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice", informa DIICOT.
Procurorii precizau că, la data de 24 octombrie 2003, în şedinţa de guvern a fost adoptată OUG 118/2003 cu nerespectarea dispoziţiilor HG 555/2001 şi a Legii 24/2000, nefiind respectate niciuna dintre etapele obligatorii prevăzute în cele două acte normative.
"În acest sens, de menţionat faptul că nota de fundamentare a OUG 118/2003 a fost prezentată pentru avizare Ministerului Justiţiei la data de 27.10.2003, conţinutul acesteia fiind însă diferit de conţinutul notei de fundamentare ce a stat la mapa actului normative”, mai arăta DIICOT.
În dosarul Rompetrol 2, procurorii DIICOT au pus sechestru asigurător pe bunuri şi acţiuni ale companiilor Kaz Munay Gas, Oilfield Business Solutions şi Rompetrol Rafinare, până la suma totală de peste 1,7 miliarde de lei, 290 de milioane de dolari şi aproape 35 de milioane de euro.
Anchetatorii au dispus, în 22 aprilie, schimbarea încadrării juridice şi efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de 14 suspecţi, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, înşelăciune, delapidare, evaziune fiscală şi complicitate la aceste fapte, precum şi spălare de bani.
De asemenea, cei 14 suspecţi sunt urmăriţi penal şi pentru manipularea pieţei de capital prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare “care dau sau ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor financiare, care menţin prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionând împreună, preţul unuia sau al mai multora instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial, utilizare a informaţiei privilegiate”.
Prin aceeaşi ordonanţă s-a dispus introducerea în cauză ca părţi responsabile civilmente a Kaz Munay Gas International NV, SC Oilfield Exploration Business Solutions SA şi SC Rompetrol Rafinare SA, a precizat DIICOT.
Potrivit procurorilor, în 1998, mai multe persoane au constituit un grup infracţional organizat transfrontalier care a avut drept scop desfăşurarea unor ample activităţi infracţionale în vederea inducerii în eroare a autorităţilor române cu ocazia încheierii şi derulării unor contracte de privatizare, folosirea şi însuşirea sumelor de bani ce erau destinate bugetului consolidat al statului, neevidenţierea în actele contabile ale societăţilor pe care le controlau a operaţiunilor comerciale efectuate şi a veniturilor realizate, spălarea sumelor de bani rezultaţi din activităţile infracţionale şi externalizarea fondurilor astfel obţinute din activităţile infracţionale.
Anchetatorii susţin că grupul infracţional a urmărit dispariţia creanţelor statului din evidenţa contabilităţii publice (creanţele Libia şi Turkmenistan) delapidarea sumelor cuvenite bugetului de stat şi însuşirea acestora de către persoane care făceau parte din grupul Rompetrol, în acest sens fiind adoptată în 2003 şi o OUG prin care obligaţiile bugetare restante ale Rompetrol Rafinare, în valoare de aproximativ 603 milioane de dolari, au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice.
Dosarul Rompetrol 2 este disjuns din cel în care au fost deja condamnate 12 persoane şi în care a fost judecat şi Dinu Patriciu. În dosarul iniţial Rompetrol, Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în octombrie 2014, pe fostul senator Sorin Roşca Stănescu, la doi ani şi patru luni de închisoare, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş. la doi ani şi opt luni de închisoare, în ambele cazuri pedepsele fiind dispuse cu executare. În cazul omului de afaceri Dinu Patriciu judecătorii Curţii au încetat procesul penal, ca urmare a decesului acestuia şi au lăsat nesoluţionată partea civilă legată de acesta.