Diferența de gândire dintre românii născuți după Revoluție și cei din comunism, dezvăluită de un studiu. Rezultate surprinzătoare
Conform unui studiu realizat de o echipă internațională formată din cercetători de la UCLA, România și Israel, există o perioadă critică de 25 de ani în viața unei persoane, în care abilitățile de raționament se pot dezvolta, iar mediul social, politic și economic are o influență puternică asupra modului în care aceste abilități sunt dobândite.
Constatările ineditului studiu au fost publicate în revista PLOS One.
Conform cercetătorilor, după prăbușirea regimului comunist din România în 1989, creșterea rapidă a educației și utilizarea tehnologiei, precum și tranziția de la o singură sursă de informații (controlată de guvern) la surse diverse, au avut un impact semnificativ asupra modului în care oamenii, în special generațiile mai tinere, gândesc și determină veridicitatea informațiilor. Acest proces este cunoscut sub numele de gândire epistemică.
Gândirea epistemică poate varia de la gândirea absolutistă, care crede că doar o singură afirmație poate fi corectă, până la gândirea multilaterală, care consideră că mai multe afirmații pot fi corecte și că este o chestiune de opinie. În cele din urmă, gândirea evaluativă postulează că afirmațiile pot fi evaluate atât din punct de vedere logic, cât și în funcție de dovada disponibilă.
Concentrându-se pe trei grupuri de vârstă - cei născuți după Revoluție (în prezent având între 18 și 30 de ani), cei care și-au petrecut adolescența și începutul vieții adulte sub regimul autoritar (între 45 și 59 de ani) și cei care au trăit cel puțin 45 de ani sub regimul autoritar (în vârstă de 75 de ani sau mai mult), autorii studiului le-au prezentat respondenților scenarii în care două personaje aveau opinii contrastante. Apoi, respondenții au fost întrebați: "Care personaj are dreptate? Sau au amândoi dreptate? De ce?"
Cercetătorii au constatat că există un grad mai mare de gândire absolutistă în rândul celor care au experimentat tranziția către democrație în perioada mijlocie a vieții, mai degrabă decât într-o etapă anterioară a vieții lor.
Ei au mai descoperit că tendința de a evalua lucrurile era cea mai frecvent întâlnită în rândul celei mai tinere generații, care avea și cel mai ridicat nivel de educație.
Nivelurile mai scăzute atât de educație formală, cât și de utilizare a rețelelor de social media, au prezis nivele mai ridicate de gândire absolutistă și nivele mai scăzute ale tendinței de a evalua lucrurile.
Autorii au ajuns la concluzia că fereastra de dezvoltare a gândirii epistemice este deschisă în primii 25 de ani de viață, după care se închide treptat, iar stilul de gândire epistemică al unei persoane se va schimba puțin mai târziu, în viața adultă.
În plus, în România, tendința de creștere a surselor de informare și de opinie a fost asociată cu democratizarea și deschiderea societății, în timp ce în Statele Unite, aplicarea fără discernământ a principiului conform căruia fiecare are dreptul la propria opinie a dus la crearea de silozuri informaționale și la o gândire absolutistă, conform cercetătorilor.