Dezvăluirile lui Sorin Grindeanu în scandalul DGPI: Am chemat-o pe Carmen Dan la Guvern
Fostul premier Sorin Grindeanu a declarat în exclusivitate la Realitatea TV că s-a opus legii prind reorganizarea serviciului secret DGPI, parte a MAI, și a cerut explicații de la ministrul de Interne, Carmen Dan. Fostul prim-ministru a precizat că nu a crezut explicațiile lui Carmen Dan și a solicitat o întâlnire cu președintele Klaus Iohannis în care i-a prezentat modificările făcute în Senat, peste capul Guvernului, la legea DGPI.
”Senatul a fost cameră decizională, am chemat-o pe Carmen Dan la Guvern să o întreb despre ce e vorba. Nu cred explicația ei că și pentru dânsa a fost o surpriză, că a fost o propunere care a venit așa, dintr-un amendament prin lege. Am transmis și administrației prezidențiale și am avut o întâlnire cu Iohannis”, a declarat fostul prim-ministru Sorin Grindeanu.
Totodată, Grindeanu a spus că guvernul condus de el nu a susținut politizarea serviciului secret prin înlocuirea cadrului militar de la conducere cu un om numit doar de ministrul de Interne, fără control CSAT.
”Am dorit să mergem pe linia guvernului tehnocrat”, a susținut fostul șef al guvernului. "Mi s-a părut că modul în care au încercat să reorganizeze acest serviciu e cel corect doar că în Parlament a apărut acest scurt-circuit", a explicat Grindeanu.
Cum a fost mutilată legea DGPI
Pe ultima sută de metri, guvernul Cioloș reformează DGPI prin Ordonanța de Urgență 76 din noiembrie 2016, un cadru nou de organizare și funcționare, conceput de ministrul tehnocrat de Interne, Dragoș Tudorache.
Cioloș impunea rigori militare în interiorul DGPI, așezând structura de informații pe calapodul unui departament specializat în protecție internă: supravegherea cadrelor MAI.
Rise Project: Dragnea a preluat fraudulos Tel Drum, potrivit unui raport secret al DGIPI
Militarizarea presupune, de regulă, un control mai sever, specific instituțiilor cu rol de anticorp. În cazul ăsta, principiul a fost aplicat unei entități care poartă istoria celui mai controversat serviciu secret din România. Tehnocrații lichidau astfel o ambiguitate legislativă exploatată politic timp de 27 de ani.
Trimiteau pentru prima dată DGPI sub control parlamentar și, în același timp, mențineau avizul CSAT în procedura de numire a comandantului.
Avizul CSAT este o formă de control încrucișat a deciziilor supreme în stat. Înseamnă că șeful DGPI trebuie acceptat de Președintele României și consilierul său de securitate, de șefii SRI și SIE, șeful Statului Major General, dar și de miniștrii de la Apărare, Interne, Finanțe, Justiție și Economie.
Regula e simplă: indiferent de culoarea politică, toți trebuie să fie de acord. Deciziile CSAT se iau în unanimitate.
Alegerile din decembrie au adus, însă, restaurația. PSD a deturnat legea, desființând controlul încrucișat și trimițând președintelui Iohannis, la promulgare, o variantă sensibil diferită de ordonanța lui Cioloș.
Dacă legea trece, departamentul se întoarce în preistoria lui nouăzecistă, sub control exclusiv politic, scriu jurnaliștiin de la RISE.
Operațiunea s-a derulat discret, în comisiile parlamentare. Filmul confiscării serviciului de informații AICI.
După ce s-a încercat modificarea pe ascuns a unui amendament depus de senatorul UDMR Cseke Attila, modificările puse inițial în cârca parlamentarului UDMR au fost asumate de Șerban Nicolae - „apostolul” grațierii și amnistiei penale".
Ultima variantă a articolului esențial (care conținea inițial referiri la CSAT și la obligația ca șeful instituției să fie cadru militar): „Art. 8 (1) Directorul general al Direcției Generale de Protecție Internă este numit și eliberat din funcție de către ministrul afacerilor interne.”