Descoperire excepţională în România! De peste 20 de ani nu s-a mai găsit aşa ceva
Arheologii Institutului de Cercetări Eco-Muzeale (ICEM) "Gavrilă Simion" din Tulcea au descoperit primul document epigrafic din ultimii 21 de ani de cercetări efectuate în cetatea Noviodunum, orașul Isaccea, evenimentul înregistrat la finele săptămânii trecute fiind considerat "de excepție".
Descoperirea a fost făcută pe fondul scăderii cotelor Dunării, inscripția reprezentând o bornă miliară (o piatră care marchează distanța dintre două localități din Imperiul Roman, n.red.) fiind datată între anii 317 și 324, în timpul domniei comune a împăraților Constantin și Licinius.
"Inscripția reprezintă primul document epigrafic descoperit la Cetatea Noviodunum în cei 21 de ani de când au fost reluate cercetările arheologice", se arată într-un comunicat citat de Agerpres.
Aurel Stănică, șeful Biroului Arheologie Preventivă din cadrul ICEM "Gavrilă Simion", a declarat că descoperirea de la Isaccea nu este surprinzătoare, având în vedere observațiile din anii trecuți care nu au putut fi continuate din cauza oscilațiilor nivelului Dunării și a aluviunilor aduse de fluviu.
"Vara anului 2012 a fost propice, Dunărea dezvăluind noi ziduri care aparțin unui edificiu monumental ce poate fi o bazilică. Facem precizarea că această inscripție a fost descoperită în apropierea edificiului cercetat în 2012", a menționat Stănică.
Potrivit profesorului universitar doctor Lucrețiu Bîrliba de la Universitatea "Al. I.Cuza", Iași, care a văzut inscripția, borna constituie un element dintr-un program vast de refacere și reparare a drumurilor din Imperiul Roman început sub Dioclețian, program care a inclus și provincia Scythia, în prezent Dobrogea.
Stâlpul miliar, cu o înălțime de 1,4 metri, care conține inscripția în limba latină, a fost scos din aluviunile de pe malul Dunării de arheologii tulceni cu sprijinul Primăriei orașului Isaccea.
Cetatea romano-bizantină Noviodunum a fost ridicată pe o veche așezare getică și avea rol militar, strategic și economic, dezvoltarea acesteia ducând la acordarea statutului de "municipium" la finele secolului al II-lea.
Noviodunum a fost sediul unor detașamente din legiunile cantonate în Dobrogea și principala stație a flotei romane Classis Flavia Moesica ce controla cursul inferior al Dunării și malurile de nord și de vest ale Mării Negre. Cetatea s-a dezvoltat în etape, până la cucerirea otomană din 1420, aceste etape fiind întrerupte de atacurile pecenegilor, uzilor și cumanilor, în secolul al XI-lea, dar și de cele ale tătarilor din secolul al XIII-lea.