Deputatul Cătălin Marian Rădulescu, condamnat la un an și șase luni închisoare cu suspendare
Deputatul PSD Cătălin Marian Rădulescu a fost condamnat miercuri de Înalta Curte de Casație și Justiție la un an și șase luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită și efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția.
Instanța a dispus în cazul lui Rădulescu un termen de încercare de patru ani, timp în care deputatul trebuie să se supună mai multor măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Argeș; să anunțe orice schimbare de domiciliu; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă.
Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
Cătălin Marian Rădulescu a fost trimis în judecată în aprilie 2014, fiind acuzat de DNA că, în perioada ianuarie 2013 — februarie 2014, concomitent cu ocuparea funcției de deputat, s-a ocupat și de administrarea efectivă a societății comerciale SC Concordia Con. Strade SRL, controlând activitatea acesteia prin exercitarea activă a pârghiilor de director general.
În acest sens, potrivit procurorilor, Cătălin Rădulescu a ignorat dispozițiile legale, conform cărora calitatea de deputat și senator este incompatibilă cu "funcția de președinte (...) director general, director, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, precum și la instituțiile publice", scrie Agerpres.
Procurorii mai susțin că el a acționat în mod permanent și repetat ca administrator și director general al SC Concordia Con. Strade SRL, subrogându-se în drepturile și obligațiile administratorului de drept al societății, manifestându-se, totodată, și ca director general al societății.
Astfel, acesta ar fi efectuat nemijlocit mai multe tipuri de operațiuni, care intrau în sfera de competență a administratorului de drept/directorului general: a reprezentat societatea în relațiile cu terții, negociind în mod direct contracte de execuție, contracte de prestări servicii, contracte de execuție lucrări în subantrepriză, acorduri de asociere, contracte de cesiune creanță pe obiectul principal de activitate al societății, respectiv lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor; a supravegheat și controlat în mod direct și nemijlocit activitățile legate de procedurile de participare a societății la licitațiile publice; a depus diligențe de identificare a unor potențiali clienți sau oportunități de afaceri pentru societatea Concordia Con. Strade SRL; a depus diligențe de recuperare a unor creanțe ale societății; a efectuat interviuri pentru angajarea personalului; a semnat înscrisuri în numele societății (facturi, contracte, devize).
DNA mai susține că, în exercitarea celor două funcții (de administrare și control ca director general), Cătălin Rădulescu a negociat și obținut adjudecarea lucrării de asfaltare a unui obiectiv din Pitești, semnând în acest sens, din partea Concordia Con. Strade SRL, deși nu ar fi avut dreptul, un contract de execuție, ce avea ca obiect executarea și finalizarea unor lucrări de asfaltare, prețul contractului fiind în sumă de 630.000 lei (63 lei/mp fără TVA), arată DNA.
Demersurile de negociere a acestui contract au avut loc în luna iulie 2013 între Cătălin Rădulescu și un martor atât la sediul Concordia Con. Strade SRL din Pitești, cât și la punctul de lucru al obiectivului.
DNA mai arată că martorul a precizat că negocierea contractului de execuție cu Rădulescu s-ar fi făcut sub presiunea amenințărilor deputatului, fiind nevoit să accepte efectuarea lucrărilor de către firma Concordia Con. Strade SRL, deoarece nu ar fi dorit să creeze probleme firmei pe care o reprezenta, date fiind relațiile cu care s-ar fi lăudat și cu care ar fi amenințat deputatul.
Amenințările s-ar fi referit la viitoare controale de la Garda de Mediu, de la Garda Financiară, la diferite blocaje ale unor documente, în cadrul primăriei, cu scopul de a bloca total activitatea firmei pe care o reprezenta martorul.
"În cadrul negocierilor respectivului contract, în luna iulie 2013, deputatul Rădulescu Cătălin Marian i-ar fi promis 10.000 de lei martorului, manager de proiect, pentru ca aceasta să nu ridice obiecții privind execuția lucrărilor de asfaltare. Promisiunea respinsă ar fi fost reluată ulterior, la momentul semnării procesului verbal de recepție, respectiv la 27 august 2013. La acel moment, martorul, însărcinat cu avizarea calității lucrării, ar fi ridicat obiecțiuni cu privire la calitatea execuției și, pe cale de consecință, ar fi condiționat semnarea procesului verbal de recepție de reducerea devizului. În această împrejurare, inculpatul Rădulescu Cătălin Marian ar fi reluat promisiunea inițială privind oferirea sumei de 10.000 lei, pentru ca martorul să semneze procesul verbal de recepție fără obiecțiuni (și fără reducerea devizului). Funcționarul ar fi refuzat din nou, motiv pentru care procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor a fost semnat cu reducerea devizului", mai susțin procurorii.