DECLARAŢIE ŞOC: 850.000 de români sunt în stare de FALIMENT

LEGEA FALIMENTULUI PERSONAL. Avocatul a precizat că împrumuturile neperformante ale acestora se reflectă în pierderile băncilor, tot mai mari de la an la an, instituţiile bancare provizionându-şi creditele neperformante.

LEGEA FALIMENTULUI PERSONAL Potrivit lui Piperea, toate instituţiile, începând de la bănci şi terminând cu Fondul Monetar Internaţional, să fie interesate de existenţa unei reglementări pentru insolvenţa persoanelor fizice, mai ales în contextul în care, la nivel european, legislaţia prevede că fiecare stat membru trebuie să aibă atât lege pentru insolvenţa persoanelor juridice, cât şi pentru insolvenţa persoanelor fizice.

LEGEA FALIMENTULUI PERSONAL Avocatul a criticat afirmaţia făcută, zilele trecute, de Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere în cadrul Băncii Naţionale a România (BNR), potrivit căreia o iniţiativă legislativă care ar presupune rambursarea creditelor în valută la cursul din data aprobării împrumutului ar duce în faliment o serie de bănci.

Acesta este de părere că, în Codul Insolvenţei, ar trebui stabilit ce este aceea insolvenţa instalată, întrucât aceasta provoacă foarte multe dificultăţi în practică. Este important ca această noţiune să fie normată, pentru că există insolvenţe ascunse, care au loc de pe o zi pe alta şi care au consecinţe foarte grave, în lanţ.

Florin Moţiu: "Trebuie să avem şi o reglementare a insolvenţei persoanelor fizice"

Este nevoie de o reglementare a insolvenţei persoanelor fizice şi în ţara noastră, a spus Florin Moţiu, consilier al Ministerului Justiţiei, care a subliniat că Banca Naţională a României nu este de acord cu o astfel de lege.

Din cauza acestui lucru, în proiectul Codului Insolvenţei, care se află în Senat, nu este introdusă o prevedere care să facă referire la insolvenţa persoanelor fizice, potrivit lui Florin Moţiu, care a subliniat: "Nu sunt de acord cu neacceptarea de către bănci şi de către BNR a unei reglementări privind insolvenţa persoanelor fizice, dar nu vom ţine în loc Codul Insolvenţei din cauza lipsei unei prevederi cu privire la acest lucru, care poate fi introdusă ulterior în legislaţie. În scrisoarea încheiată cu Fondul Monetar Internaţional, reprezentanţii organismului internaţional au menţionat abţinerea autorităţilor româneşti de a promova o reglementare a insolvenţei persoanelor fizice".

Florin Moţiu a mai precizat că noul Cod al Insolvenţei, care vrea să unifice toate reglementările din domeniu, să îmbunătăţească legislaţia în domeniu şi să eficientizeze procedura de insolvenţă, reglementează, printre altele, şi procedurile care privesc instituţiile de credit şi pe cele transfrontaliere, dar nu prevede şi o procedură referitoare la unităţile administrativ-teritoriale.

Consilierul a menţionat că, săptămâna viitoare, proiectul Codului Insolvenţei va trece de Senat, urmând să meargă, în procedură de urgenţă, în Camera Deputaţilor, care este for decizional, iar în luna aprilie să fie aprobat în plenul Parlamentului.