Decizia în privința OUG 14 a fost amânată pentru data de 9 aprilie

Judecatorii CCR au avut nu mai putin de 16 sesizari privind neconstitutionalitatea OUG 14, cea care ar anula controversata Ordonanta 13, care diminueaza pedepsele pentru mai multe fapte penale, fapte de coruputie, dar si dezincrimineaza, cel putin partial, unele dintre ele.

Multe dosare ale DNA, conform pocurorilor, puteau fi clasate din cauza acestor modificari.

Potrivit Realitatea TV, au fost voci din zona justitiei care sustin ca in Ordonanta 14 au fost introduse, poate chiar voit, elemente de neconstitutionalitate care sa aiba drept rezultat ca acest act normativ sa pice testul de constitutionalitate. Specialistii in justitie sustin ca acest lucru ar duce la intrarea in vigoare a Ordonantei 13.

------------------------

Știrea inițială

Curtea Constituțională ar putea declanșa o adevărată lovitură de teatru joi, repunând în vigoare controversata OUG 13 din 2017, cu doar o zi înainte ca alte bombe pe justiție să explodeze în ședința de guvern de vineri.

Curtea Constituțională dezbate în ședința din 28 martie sesizările de neconstituționalitate care vizează OUG 14/2017, ordonanța care a abrogat controversata și nociva OUG 13, ordonanța lui Iordache care a scos sute de mii de români în stradă în februarie 2017.

Dacă CCR declară neconstituțională OUG 14, atunci Ordonanţa de modificare a codurilor penale din ianuarie 2017 intră în vigoare şi devine „legea mai favorabilă". În acest caz, OUG 13 se va aplica tuturor cauzelor penale.

Unii juriști au susținut că ar exista mai multe motive pentru care OUG 14 ar putea fi declarată neconstituțională. Inclusiv unul legat de tehnica legislativă (abrogarea ar fi trebuit să intre în vigoare la aceeași dată cu textul abrogat și nu înainte).

Încă din primele zile de după adoptarea OUG 14, au fost lansate numeroase semnale că Executivul PSD-ALDE ar fi conceput textul ordonanței de așa manieră încât să pice un eventual test de neconstituționalitate. Concret, OUG 14 a avut două articole: prin unul se abroga OUG 13, prin al doilea se aduceau modificări Codului de procedură penală.

Una din modificări conținea o prevedere evident contrară unei decizii a Curții Constituționale din 2014, motiv pentru care judecătorul Cristi Dănileț, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, atrăgea atenția că OUG 14 este, din start, parțial neconstituțională.

CCR a refuzat, în februarie 2017, să analizeze OUG 13 și pe fond, ca urmare a sesizării depuse de Avocatul Poporului. Atunci, Curtea a respins sesizarea lui Victor Ciorbea pe OUG 13 pe motiv că, între timp, ordonanța fusese abrogată. Nicio analiză pe fondul ordonanței nu a fost făcută, deși reprezentanții Parchetului General și Avocatului Poporului au cerut expres acest lucru.

Detalii bombă despre Ordonanța 13 care a scos românii în stradă

Ies la iveală detalii bombă din scandalul care a zguduit din temelii justiţia românească. Documentele care au stat la baza Ordonanţei de Urgenţă 13 au fost scrise pe calculatoarele unor angajaţi de la cancelaria președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea.

Informaţiile apar într-un act al Parchetului General, publicat de Iniţiativa România.

"Concluzia rezultată în urma celor prezentate anterior a fost că documentul ce a stat la baza modificărilor legislației penale așa cum au fost transpuse în conținutul OUG 13/2017, au fost întocmite, într-o zi de duminică, 15.01.2017, între orele 10.00 și 14.00, la sediul Parlamentului României, mai precis la cancelaria președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, in condițiile în care, în dosarul cu nr.2628/1/2016 în care Liviu Dragnea avea calitatea de inculpat, se stabilise primul termen pentru începerea judecării cauzei la data de 31.01.2017, după ce în prealabil fuseseră respinse toate cererile și excepțiile în procedură de cameră preliminară, " se arată în documentul citat.