Analiză: "Decesul politic al Theresei May"

"În această seară, guvernul May a pierdut întâlnirea cu istoria. Din 650 de membrii ai Camerei Comunelor (camera inferioară a parlamentului britanic) 432 au votat împotriva formulei BREXIT propusă de către primul ministru May. Cifra este covârșitoare, istorică și ar trebui să exprime decesul politic al celei de-al doua femeie prim ministru din istoria multi seculară a democrației Regatului Unit. Iar pentru ca lucrurile să fie clare, speakerul Camerei, a dorit confirmarea prin voce a votului. La auzul opțiunii nu, un cor de voci din toate colțurile Camerei s-a făcut auzit, îngropând politic planul BREXIT propus și cu el guvernul May.

O asemenea lovitură politică era de așteptat. Atunci când s-a aflat și de anexa secretă, aprobată de către Theresa May în cadrul negocierile BREXIT cu Uniunea Europeană, votul pe muchie pentru un BREXIT condus de May s-a prăbușit ca un castel de cărți. Căci în acel acord, guvernul May acceptase o mișelie franceză introdusă de către UE, ca pe teritoriul Irlandei de Nord, parte integrantă a regatului, să se aplice legile si codul comercial al Uniunii Europene, astfel că britanicii practic aveau, pe același teritoriu național două sisteme de justiție, două coduri comericale și o graniță vamală.

Parlamentul britanic a luat foc acum două luni, obligând-o pe May să publice anexa secretă, fapt care a dus la amânarea votului parlamentar pentru aprobarea planului aprobat cu Uniunea Europeană. Trimisă cu forța de către partidul ei să renegocieze anexa secretă, atât la Berlin cât și la Paris, britanica a fost primită cu dispreț, Macron fiind de-a dreptul (așa cum ne-a obișnuit individul de când este președinte) bădăran, numindu-i pe cei care au promovat BREXIT mincinoși. Era clar încă din decembrie anul trecut, că May nu va primi aprobarea de a controla BREXIT și că formula sa pro europeană, a jumătăților de măsură, a compromisurilor insultătoare cu o Uniune Europeană care, de mult timp, a încetat de a mai răspunde așteptărilor cetățenilor britanici, va fi anulată de către deputații britanici.

Practic în această seară Regatul Unit nu are nici un fel de guvern legitim. Unite prin forța votului negativ, ambele partide britanice vor dori fiecare să câștige puterea. Opțiunile lui Theresa May sunt limitate, dacă nu cumva inexistente. Deja leaderul laburiștilor, Corbyn, a anunțat că pregătește o moțiune de neîncredere la adresa guvernului conservator. Într-o situație normală, după acest vot quais-unanim ar fi urmat, în minute, demisia guvernului. De data aceasta demisia lui May este însă departe de a se întâmpla pentru simplul motiv că opoziția condusă de un fost activist comunist pro sovietic și antisemit, subiect al multor investigații ale serviciilor de securitate britanice pentru legăturile sale cu agenți de spionaj ai defunctei Uniuni Sovietice, a anunțat că în cazul unor alegeri anticipate vor propune un nou referendum asupra BREXIT. Riscul este ca acest referendum să fie pierdut efectiv de partida ieșirii din UE. Ciudatul conducător laburist Corbyn dorește un socialism englez ca în Europa, dezvoltat pe baza clientelei ideologice bine finanțate de către Uniunea Europeană.

Mai mult, ecuația scoțiană este și ea foarte complexă. Ca urmare a subsidiilor europene, Scoția, altadată o parte subdezvoltată din cadrul regatului, a devenit bogată. Adevarată fabrică de diplome pentru tot felul de străini care doresc să facă studii la instituții venerabile, nefiind însă și cele mai reputabile (ce bine dă pe un CV de nouveau riche european că are studii terminate în UK!), Scoția este și pepiniera neo-marxismului de limbă engleză. Alături de școlile și universităților americane din Vermont și Massachusets, Scoția este cea mai socialistă pentitate teritorială din lumea engleză. Ieșirea UK din UE pune capăt expansiunii economice false pe banii europeni ai Scoției, mai mult pune în pericol întreaga birocrație culturală cladită pe minciuna neo-marxistă care stă la baza imperialismului uniunii europene. Ca atare, aceste clase sociale extrem de bine plătite, elitiști fără muncă, s-au coalizat pentru a crea noul filon filosofic al independenței scoțiene.

Din una dintre cele mai loiale părți ale Regatului Unit, Scoția, încurajată de către Uniunea Europeană, a devenit independentistă, amenințând cu ieșirea din UK și rămânerea în interiorul mecanismul european. Șantajul la care fost supus Regatul Unit a fost letal penbtru libertatea de negociere a guvernului May. Efectul scoțian a fost devastator, în primul rând, pentru negocierile BREXIT. Uniunea Europeană, supărată pe Londra, dorește să o pedepsească prin ruperea teritoriului național. Miza naționalistă a Scoției trans gender și plină de europenism marxist, este de fapt un gest anti britanic de maximă severitate plătit cu bani și influență din cadrul Uniunii Europene.

Iar ca finalul să fie apoteotic, ca în orice dramoletă franceză, Uniunea Europeană nu dorește să recunoască granița dintre Regatul Unit si Irlanda, reușind prin aceast refuz aberant, reaprinderea subiectului Ulster/Belfast, în subsidiar, să pună în discuție până și înțelegerile de pace semnate din Vinerea Sfântă, negociate de adminstrația americană Clinton, acum două decenii. Iată și una din explicațiile pentru declarațiile ferme și publice ale președintelui Trump, care a susținut (susține) o ieșire bruscă si nenogociată din Uniunea Europeană a Marii Britanii. Interesele americane au fost sacrificate pe altarul european, iar May nu a reușit să își asigure aliatul cel mai important, pe cel american, că aceste interese americane, economice și politice, vitale pentru securitatea propriei țări vor fi prezervate și apărate. Izolarea internațională americană aplicată primului ministru May este vizibilă și nu a putut ascunde de loc falsul declarațiilor cu privire la atașamentul americano-britanic. Planul BREXIT pregătit de către May, incluzând anexa secretă negociată cu leaderii Uniunii Europene, a aruncat în aer cea mai lungă și profitabilă comuniune de interese vestice din timpurile moderne.

Iată de ce acest vot negativ, atât de masiv, reprezintă atât decesul politic al acestei doamne care a fugit cu toată viteza de apărarea intereselor țării sale, refugiindu-se într-o lingvistică irațională, prezentând un narativ mincinos și plin de capcane antibritanice, dar presupune și găsirea unei soluții reale pentru a pune în aplicare referendumul de ieșire din UE. Un sfârșit politic care înseamnă și un nou început pentru Regatul Unit, pentru Europa (și ce va mai reprezenta ea în urmatorii ani) precum și pentru SUA. Căci ceilalți actori globali, așteaptă, cu interes, apusul gloriei unei țări care a fost odată un imperiu deasupra căruia soarele nu apunea niciodată".

H.D. Hartmann