De frica unui atac al Rusiei, oficialii UE vor buget de 100 de miliarde de euro pentru apărare
Amenințările tot mai dese ale Rusiei la adresa statelor europene membre NATO, dar și sosirea la Casa Albă a lui Donald Trump îi face pe oficialii europeni din apărare că ceară bugete astronomice pentru a face față eventualelor conflicte.
Andrius Kubilius, primul comisar european pentru apărare și spațiu, propune o schimbare majoră în strategia de apărare a Uniunii Europene. Într-un interviu recent, acesta a declarat că următorul buget pe șapte ani al UE ar trebui să aloce aproape 100 de miliarde de euro pentru apărare, o sumă considerabil mai mare față de cele 10 miliarde de euro destinate în prezent sectorului apărării, dintr-un buget general de peste 1 trilion de euro.
Această propunere reflectă schimbările majore care au avut loc în cadrul Uniunii Europene ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, care a adus la suprafață necesitatea unor reforme financiare semnificative. Kubilius, fost prim-ministru al Lituaniei și un susținător ferm al unei poziții ferme față de Rusia, subliniază că una dintre prioritățile sale este sprijinirea Ucrainei pentru a înfrunta agresiunea rusă, un pas esențial în prevenirea unei posibile expansiuni a agresiunii rusești în Europa.
„Trebuie să fim pregătiți pentru orice formă de agresiune rusească. Dacă Ucraina cade, pericolul unei agresiuni militare din partea Rusiei împotriva statelor membre ale UE va crește considerabil”, avertizează comisarul european. De asemenea, el a subliniat pericolele reprezentate de atacurile hibride ale Rusiei și a făcut apel la o pregătire mai bună pentru apărarea nu doar în fața unui război convențional, dar și în ceea ce privește „mințile oamenilor”.
În acest context, Kubilius își exprimă optimismul față de faptul că administrația americană va înțelege din ce în ce mai mult că Vestul se confruntă cu o „axa a țărilor autoritare”, care include Rusia, Iran, Coreea de Nord și, într-o anumită măsură, China.
Marea provocare: Banii pentru apărare
Pentru a transforma aceste planuri ambițioase în realitate, va fi nevoie de o sumă considerabilă de bani. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a menționat deja că ar trebui să se aloce 500 de miliarde de euro suplimentar în următorul deceniu pentru a întări apărarea Uniunii. Totuși, găsirea acestor fonduri va fi o provocare majoră. Kubilius propune ca banii necesari să provină din majorarea bugetului UE, din emiterea de datorii comune sau din relaxarea unor reguli financiare pentru a facilita investițiile în industria de armament europeană.
Comisarul european susține că este nevoie de flexibilitate în regulile fiscale ale UE, mai ales când vine vorba de cheltuielile pentru apărare. Multe state, inclusiv Grecia, Polonia și Italia, au cerut ca cheltuielile pentru apărare să nu fie incluse în calculul deficitului bugetar. În acest sens, Kubilius consideră că UE ar trebui să examineze cu seriozitate această opțiune.
Coordonarea industriei de apărare a UE
Un alt obiectiv important al mandatului lui Kubilius este integrarea mai eficientă a industriei de apărare a Uniunii, care este încă fragmentată. Inițiativa recentă a UE, Programul European pentru Industria Apărării, în valoare de 1,5 miliarde de euro, este un pas în această direcție, dar rămân diferențe între statele membre privind accesul companiilor non-UE la fonduri. În timp ce Franța susține o clauză strictă de tip „Cumpără European”, alte state, precum Polonia, Olanda și Germania, sunt mai deschise la condiții mai flexibile.
Kubilius este de părere că Europa trebuie să își dezvolte propriile capacități de producție de armament, fără a cădea în capcana protecționismului. Totuși, el recunoaște că anumite sisteme de armament, cum ar fi capacitățile de lovituri precise la distanță, nu sunt produse în Uniunea Europeană și, prin urmare, trebuie să se apeleze la parteneri externi, precum Statele Unite.
Mai multă colaborare cu NATO
O altă prioritate pentru Kubilius este consolidarea relației dintre Uniunea Europeană și NATO. Deși ambele organizații au sediul la Bruxelles, tradițional au avut o abordare separată — NATO fiind responsabilă de chestiunile militare, iar UE concentrându-se pe comerț și reglementări. Kubilius dorește o colaborare mai strânsă și sugerează ca Uniunea Europeană să se bazeze pe raportul viitor al NATO privind lacunele de capabilități, care va cere brigăzi suplimentare, tancuri și piese de artilerie. Acesta ar putea deveni un ghid important pentru stabilirea priorităților de cheltuieli industriale ale UE.
Într-un context global tot mai tensionat, Kubilius subliniază necesitatea unui răspuns unit al democrațiilor față de autoritarismele care se consolidează. „Autoritarii se unesc între ei, iar noi trebuie să facem același lucru”, a conchis comisarul european.