Misiunea FMI la Bucureşti. Cum scăpăm de ACCIZA la benzină după 1 aprilie
FMI. NEGOCIERI FMI. O nouă misiune a Fondulului Monetar Internaţional (FMI) va veni la Bucureşti marţi 21 ianuarie, pentru a negocia cu Guvernul român soluţii alternative de acoperire a găurii din buget cauzate de amânarea cu trei luni a accizei de 7 eurocenţi pe carburanţi. Preşedintele Traian Băsescu este decis însă ca suprataxarea combustibilului să nu se aplice nici după 1 aprilie, ceea ce va face ca negocierile să fie şi mai complicate.
FMI. Guvernanţii promit că nu vor veni cu noi taxe pentru păstrarea în deficitul bugetar agreat cu FMI, însă Ministerul Finanţelor ia în calcul doar 3 luni de neaplicare a accizei la benzină, în timp ce Traian Băsescu va face presiuni ca noua acciză să fie ştearsă din capitolul venituri bugetare pentru întreg anul 2014.
FMI. O misiune a Fondului Monetar Internţional (FMI) va sosi marţi la Bucureşti, împreună cu reprezentanţi ai Comisiei Europene şi Banca Mondială, pentru discuţii privind prima şi a doua evaluare a acordului stand-by, vizită care se va încheia pe 5 februarie.
FMI. Guvernul vrea ca board-ul Fondului Monetar Internaţional să aprobe două evaluări ale acordului preventiv al României, după ce preşedintele Traian Băsescu a refuzat să semneze ultima scrisoare de intenţie, opunându-se astfel introducerii accizei suplimentare de 7 eurocenţi pe litru de carburanţi, document care încheia evaluarea derulată la finele anului trecut de FMI.
FMI. Acordul cu FMI a fost pus în stand-by după ce preşedintele Traian Băsescu a refuzat să semneze ultima scrisoare de intenţie, opunându-se astfel introducerii accizei suplimentare de 7 eurocenţi pe litru de carburanţi.
FMI. "Misiunea va discuta cu autorităţile române evoluţiile economice recente şi priorităţile în ceea ce priveşte reformele economice. De asemenea, vor fi discutate măsuri pentru compensarea veniturilor pierdute prin amânarea cu trei luni a majorării accizei la carburanţi, astfel încât să fie asigurată ţinta de deficit bugetar de 2,2% din PIB", a declarat într-un comunicat reprezentantul rezident al FMI în România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa.
Pierderile rezultate din neaplicarea accizei suplimentare, care însumează 600 de milioane de lei, ar putea fi compensate din taxa pe construcţiile speciale (celebra „taxă pe stâlp"), care va genera venituri semnificativ mai mari decât cele estimate iniţial.
"Chiar dacă vom agrea o variantă de compensare în luna ianuarie, la vizita partenerilor noştri de la Comisie şi de la FMI, această variantă nu va fi pusă în practică decât începând cu momentul primei rectificări", a explicat recent Liviu Voinea.
Board-ul FMI a amânat în decembrie discuţia privind evoluţia acordului cu România, întrucât autorităţile nu au putut trimite scrisoarea suplimentară de intenţie fără semnătura preşedintelui.
Băsescu a declarat recent că decizia sa este ca acciza suplimentară la carburant să nu se introducă. "Decizia mea este ca această acciză suplimentară de 7 eurocenţi, plus TVA, adică 8,68 eurocenţi cu TVA aplicat, decizia mea categorică este ca această taxă să nu se introducă", a spus preşedintele.
Băsescu a susţinut că estimările privind scăderea preţului la combustibil reprezintă "o minciună", iar dacă de la 1 aprilie se vom mai adăuga 41,8 bani la fiecare litru de benzină şi motorină se va resimţi şi mai puternic în preţuri şi inflaţie.
Mai mult, şeful statului a arătat că a transmis Guvernului locul de unde să se reducă cheltuielile, iar cu ocazia vizitei Fondului Monetar Internaţional, va fi foarte atent ca recomandările de ţară care au fost făcute României de Comisia Europeană să fie introduse în scrisoarea către Fond.
Preşedintele declara, la finele lunii decembrie, că îşi asumă explicarea în luna ianuarie, în discuţiile cu FMI, a erorilor legate de creşterea accizei la carburanţi.
România are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI şi Uniunea Europeană, din care nu intenţionează însă să acceseze fonduri. Scopul acordului este de a proteja România de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.
Primele voci în PNL împotriva accizei la carburanţi
Acciza de 7 eurocenţi la carburanţi a ajuns un adevărat cartof fierbinte în alianţa de guvernare. Senatorul liberal Sorin Ilieşiu a anunţat, la Realitatea TV, că PNL va cere la negocierile cu FMI o nouă amânare a introducerii taxei. E o interpretare personală a domnului Ilieşiu, susţine purtătorul de cuvânt al partidului, Cristina Pocora. Acciza la carburanţi ar trebuie să fie aplicată din aprilie şi să conducă la creşterea preţurilor benzinei şi motorinei.
PNL doreşte să amâne cu încă trei luni majorarea accizei pe carburanţi, a declarat senatorul Sorin Ilieşiu la Realitatea TV, adăugând că există o orientare neoficială în PNL de a renunța la acciză.
La o oră după declaraţiile lui Sorin Ilieșiu, purtătorul de cuvânt al PNL a transmis presei un comunicat în care infirmă opinia exprimată de senator.
"PNL nu a luat o astfel de decizie. Rămânem solidari cu deciziile luate până acum. Orice fel de decizie de acest gen nu poate fi anunţată decât de către ministrul de Finanţe sau de către mine personal, în urma unei decizii luate la nivelul conducerii PNL. Este strict o chestiune de interpretare personală. În PNL nu a existat o astfel de discuţie şi decizie precum cea anunţată de domnul senator Ilieşiu", susţine Cristina Pocora.
Taxa pe carburant ar fi trebuit să crească de la 1 ianuarie, însă Guvernul a amânat-o până la 1 aprilie. Delegaţia FMI se va afla în România între 21 ianuarie şi 5 februarie.