Daniel Dăianu: "Vaccinarea populației ajută redresarea economică". Când ar putea avea loc revenirea PIB-ului la nivelul pre-pandemie
Vaccinarea populaţiei anti-Covid ajută la redresarea economică. Procesul va fi însă unul "dificil, neuniform şi cu daune de durată, cu transformări induse de noi tehnologii şi efecte ale schimbării de climă", este de părere Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.
Pandemia a lovit năprasnic lumea, a provocat o criză sanitară globală şi o criză economică severă. Există multă anxietate, presiune psihologică pe oameni, susține specialistul, într-un comunicat de presă, citat de Agerpres.
Potrivit lui Daniel Dăianu, regulile fiscale vor rămâne "dezactivate" în UE şi în perioada următoare.
Cât privește revenirea PIB-ului la nivelul pre-pandemie, acest lucru este aşteptat să se întâmple în unele state europene încă din acest an, în timp ce în altele revenirea ar putea avea loc abia în 2022.
Oficialul a oferit și niște cifre concrete pentru a-și argumenta punctul de vedere. Află, astfel, că în 2020 deficitul cash (încasări vs. ieşiri efective) al bugetului public a fost de 9,79% din PIB, ceea ce îl face să fie încadrabil în tabloul european, spune Dăianu.
Pentru 2021, Guvernul ţinteşte un deficit cash de 7,16% din PIB, fapt care indică debutul corecţiei macroeconomice, ce a fost amânat de pandemie.
Există însă neclarităţi în ceea ce privește veniturile bugetare (ce includ venituri fiscale şi nefiscale) care, potrivit strategiei fiscal bugetare (SFB), ar rămâne în jur de 31% din PIB până în 2024, adică perioada ce corespunde corecţiei deficitului bugetar către 3% din PIB (cash şi ESA), mai arată expertul.
Potrivit acestuia, absorbţia fondurilor europene ar putea aduce un plus anual de resurse la bugetul public de peste 2,5% din PIB.
În concluzie, Daniel Dăianu arată că, împreună cu obiectivul de creştere a absorbţiei de resurse europene medii anuale cu 2 - 2,5% din PIB în intervalul 2022 - 2024, corecţia macroeconomică ar trebui să aibă două trasee de acţiune, centrate pe restructurarea cheltuielilor și creşterea veniturilor bugetare.
Totodată, economistul subliniază că nu se poate ajunge la o creştere de venituri fiscale de 5-6% din PIB în 3-4 ani în condiţiile în care România este codaşă în UE privind veniturile fiscale (inclusiv contribuţii) de circa 27% în 2019.
"Să ne cântărim bine acţiunile şi vorbele, cifrele pe care le utilizăm. Să nu stresăm oamenii în mod inutil, în vremuri atât de grele. Să dăm dovadă de responsabilitate, solidaritate şi empatie, să nu confecţionăm teme false, mai ales că lupta cu pandemia continuă. Bine că acum există vaccinuri şi vaccinarea este în desfăşurare", a conchis specialistul.