Mărturie directă la 29 de ani de la procesul lui Nicolae Ceauşescu: "Niciun regret"
Citeşte mai jos partea a doua şi ultima a interviului cu Dan Voinea, realizat de jurnalistul Cristian Otopeanu. Printre altele, fostul procuror militar a recunoscut că Ion Iliescu a discutat cu ruşii la Revoluţia din 1989, după plecarea lui Nicolae Ceauşescu din Bucureşti.
CLICK AICI PENTRU A CITI PRIMA PARTE A INTERVIULUI CU DAN VOINEA!
- Prima oara cand l-ati audiat pe Ion Iliescu?
- Cred ca in 2005, pentru ca pana atunci nu am avut eu dosarele. Pana in 1995, toate dosarele au fost clasate. "Impuscat din eroare. Impuscat din eroare". Si a trebuit sa infirm toate solutiile si sa incep sa fac anchete. Numai la 12 noaptea plecam de la Parchet. Erau sute de dosare clasate.
"Ion Iliescu a discutat cu rusii"
- Exista marturii ale unor telefoniste de la Ministerul de Externe care au recunoscut ca l-au ajutat pe Ion Iliescu sa discute cu rusii...
- Da, asa este. Sunt niste marturii ale fetelor care lucrau la centrala telefonica de la Ministerul de Externe, centrala aflata in imediata apropiere a cladirii Guvernului de atunci, in Piata Victoriei si care spun ca de mai multe ori Iliescu a vorbit la Moscova prin telefoanele de la MAE. S-a deplasat personal in cladirea MAE, de unde a vorbit cu omologii lui din Moscova. Atunci exista obligatia celor care faceau parte din tratatul de la Varsovia sa raporteze orice incident la Moscova. Era o obligatie legala.
- Se stie cu cine a vorbit Iliescu? Sau ce a vorbit?
- Nu. Exista marturii ca a vorbit, dar...
- Dosarul Revolutiei cate pagini are?
- Are peste un milion de pagini. Asa l-am lasat eu, acum probabil ca are mai multe.
"Daca Ceausescu cerea recurs, probabil ca ne omorau si pe noi"
- Revenim la procesul lui Ceausescu. Sincer, daca Ceausestii cereau recurs la proces, ce sanse reale erau sa li se aprobe?
- Daca cereau recurs, trebuia suspendat procesul timp de cateva zile pentru judecarea recursului. Ce vreau sa va spun, ce nu intelege lumea... Ce s-a intamplat in decembrie 1989, in primele zile, pana la fuga lui Ceausescu, armata, Militia si Securitatea au tras de frica lui Ceausescu. Toata lumea stia atunci de frica lui Ceausescu. Problema care s-a pus pe 25 decembrie... Toata lumea se intreaba de ce s-a facut de Craciun. Ca sa nu se mai traga, pentru ca se murea. Ceausescu era in flagrant de crima, omul care a ordonat sa se traga si prins asupra faptului.
Implicarea mea in acest proces a fost ca eu i-am dat mandat de arestare. Odata arestat, au rasuflat usurati ceilalti. Vazandu-l arestat, au inceput si ei sa se dea cu Revolutia, au capatat curaj. Asta a fost efectul. Nu ne mai gandeam atunci la procedura...
- Era si o misiune...
- Astea au fost conditiile, adica nu era un proces normal.
- Bun, dar intrebarea mea este: daca prin absurd, sigur, avocatul nu putea sa faca asta pentru ca era al sistemului, dar daca se facea recurs, se putea sterge oricand caseta prin care se demonstra...
- Bine, si ne omora si pe noi, ca sa nu se stie ca a declarat recurs. Ca altfel... El declara recurs in fata noastra, nu puteam... Luam act ca a declarat recurs. Si, atunci, nu puteai sa pui in executare o hotarare care este in recurs.
- Stanculescu era acolo...
- Era.
- Pai, banuiesc ca putea sa spuna "Ce recurs? La zid cu ei!"
- Nu putea. Daca declara recurs si nu voia sa stie si voia sa ii execute, trebuia sa ne execute si pe noi, ca noi luasem act ca declarase recurs. Ne executa ca sa nu stie ce s-a intamplat acolo.
Dupa 29 de ani de la procesul lui Ceausescu: "Nu am niciun regret, sunt impacat"
- Aveti vreun regret, la 29 de ani de la acel proces?
- Nu, nu am. Regretul este ca nu a fost un proces in care sa putem demasca toate crimele facute de Ceausescu si de regimul comunist. Era nevoie de un asemenea proces.
- Ultima intrebare, aveti ceva pe constiinta?
- In ceea priveste constiinta mea, sunt impacat ca oamenii si-au capatat libertatea dupa decembrie 1989.
.