Dan Tapalagă: Povestea steagurilor secuieşti pe înţelesul ambasadorului Hans Klemm
Steagul cu care v-aţi pozat, domnule ambasador Hans Klemm, pare inofensiv la prima vedere, un steag ca oricare altul. Maghiarii din Harghita v-au explicat, cred, cum ne-au spus şi nouă într-o vizită făcută prin 2013, că este simbolul unei comunităţi şi cam atât.
Aşa cum românii Moldova arborează steagul cu cap de bour sau cum alte oraşe, echipe de fotbal sau chiar sate dispun de propria emblemă identitară, aşa se mândresc şi secuii cu steagul lor. În mod normal, într-o ţară aşezată, era un steag că oricare altul. Din păcate, atât maghiarii cât şi românii văd în steagul Ţinutului Secuiesc cu totul altceva. Ceva ce dumneavoastră, în entuziasmul de a cunoaşte mai bine România, poate că v-a scăpat.
O să încep printr-o mică legendă, culeasă din partea locului. Se spune că steagul a fost purtat de Moise Secuiul pe la 1600, simbol al libertăţii secuilor răsculaţi împotriva coroanei maghiare. Aşa s-au aliat de conjunctură cu Mihai Viteazul. Va să zică, la origine steagul aminteşte de un război fratricid, între secui şi maghiari. Cine-ar fi zis atunci că steagul va fi, peste câteva sute de ani, motiv de vrajba cu românii?
Citeşte mai mult pe hotnews.ro