MENIU

Cutremurul de 5,7 grade din Oltenia a avut 200 de replici. INFP: „A fost cel mai mare cutremur produs în această zonă seismică”

Cutremur

Un număr de 200 de replici au urmat cutremurului de magnitudine 5,7 produs marţi în judeţul Gorj, cel mai mare în această zona seismică, potrivit datelor publicate miercuri seara de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Cutremurul s-a produs la o adâncime de 6,3 km şi a avut intensitatea epicentrală VI.

„Seismul din data de 𝟏𝟒 𝐟𝐞𝐛𝐫𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟑 a avut 𝐦𝐚𝐠𝐧𝐢𝐭𝐮𝐝𝐢𝐧𝐞𝐚 𝟓.𝟕 𝐌𝐋, 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐧𝐬𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐦𝐚𝐜𝐫𝐨𝐬𝐞𝐢𝐬𝐦𝐢𝐜𝐚̆ 𝐞𝐩𝐢𝐜𝐞𝐧𝐭𝐫𝐚𝐥𝐚̆ 𝐕𝐈, 𝐬-𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐬 𝐥𝐚 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟓:𝟏𝟔:𝟓𝟐, 𝐥𝐚 𝐚𝐝𝐚̂𝐧𝐜𝐢𝐦𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝟔.𝟑 𝐤𝐦 și a fost cel mai mare cutremur produs în această zonă seismică.

Au fost raportate pagube la nivelul clădirilor, constând în principal din căderi de tencuială și țiglă de pe acoperișuri.
 
- Cutremurul a avut loc în apropierea contactului dintre Depresiunea Getică și Orogenul Carpaților. Depresiunea Getică se află în fața Carpaților Meridionali, fiind mărginită la sud de falia Pericarpatică, la contactul cu Platforma Moesică.
 
- Tectonica regiunii este caracterizată de două sisteme de falii. Primul sistem este de tip transformantă, orientată NV-SE, ce se intersectează cu un al doilea sistem de falii, orientat E-V.
 
Cutremurul a fost înregistrat cu un raport semnal zgomot bun la un număr de 109 de accelerometre ce aparțin Rețelei Seismice Naționale. Valoarea accelerației maxime a terenului a prezentat un trend descrescător cu creșterea distanței epicentrale. Cea mai mare valoare a fost înregistrată la stația Gura Zlata, județul Hunedoara (105,25 cm/s*s), iar cea mai mică valoare a fost înregistrată la stația Târgușor, Constanța (0,05 cm/s*s).
Până în acest moment au fost localizate 200 de replici ale acestuia, cea mai mare având magnitudinea de 4.1 ML.
 
Cutremurul anterior, din data de 𝟏𝟑 𝐟𝐞𝐛𝐫𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟑, s-a produs la ora 16:58:07 și a avut 𝐦𝐚𝐠𝐧𝐢𝐭𝐮𝐝𝐢𝐧𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝟓.𝟐 𝐌𝐥, 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐧𝐬𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐦𝐚𝐜𝐫𝐨𝐬𝐞𝐢𝐬𝐦𝐢𝐜𝐚̆ 𝐞𝐩𝐢𝐜𝐞𝐧𝐭𝐫𝐚𝐥𝐚̆ 𝐕 𝐬̦𝐢 𝐚𝐝𝐚̂𝐧𝐜𝐢𝐦𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝟏𝟔 𝐤𝐦.
 
- Acesta a avut 16 replici, cea mai mare având magnitudinea Ml de 3.4.
Pentru cutremurele de suprafață, efectele resimțite scad semnificativ în intensitate odată cu creșterea distanței epicentrale, spre deosebire de cutremurele de adâncime intermediară, precum cele din zona Vrancea.
- Zona în care au avut loc aceste cutremure este cunoscută printr-o activitate seismică slab-moderată, cu evenimente cu magnitudine peste 5 foarte rare. Ultimul cutremur estimat cu magnitudinea de 5.2 Mw a fost produs 1943, la adâncimea de 9,9 km. Alte cutremure mai semnificative produse în zonă au fost:
1912 – 4.5 Mw, adâncime 10 km
1916 – 3.9 Mw, adâncime 10 km
1962 – 4 Mw, adâncime 16 km
1963 – 4.5 Mw, adâncime 10 km.
 
Cele două cutremure au fost resimțite pe o arie extinsă cuprinzând Oltenia, Banat, Hunedoara, partea de nord-est a Serbiei și de nord-vest a Bulgariei. Efectele cutremurelor au scăzut semnificativ cu distanța. Sistemul de tip dublet seismic înregistrat zilele acestea reprezintă cea mai intensă activare a zonei de când avem date despre această regiune.
Pentru a facilita analiza cutremurelor din această secvență am creat o hartă interactivă ce poate fi consultată la https://tinyurl.com/targujiu2023cutremure2. O variantă mai complexă de tip dashboard (recomandată pentru ecrane mari) este la https://tinyurl.com/targujiu2023cutremure. Aceasta conține cutremurele cu magnitudini ≥ 2, precum și date despre sisteme de falii, cutremure anterioare și expunere", se arată într-o informare de pe pagina de Facebook a INCDFP.
 

ȘTIREA INIȚIALĂ

Cutremurul de 5,7 grade produs, marţi, în judeţul Gorj, a fost urmat, până miercuri după-amiază, de peste 160 de replici, au anunţat reprezentanţii Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), într-o conferinţă de presă. Cele 150 de replici ale cutremurului s-au produs la interval de 15 minute sau „chiar mai des”, având magnitudini între 1 şi 3,5 grade.

Potrivit reprezentanţilor INFP, în zona în care s-au produs cutremurele de luni şi marţi a fost trimisă o echipă de specialişti pentru a suplimenta reţeaua de staţii seismice, astfel încât să poată fi obţinute cât mai multe date, relatează Ziarul de Iași, relatează HotNews.ro.

„Aceste cutremure noi nu au același mecanism de producere ca seismele anterioare produse acolo”, au precizat reprezentanții INFP, arătând că „puterea zonei de producere de cutremure cu magnitudini mari este limitată”.

„Magnitudinea cutremurului care s-a produs (în județul Gorj -  n.r.) este o surpriză pentru orice seismolog”, a spus Mircea Radulian, director științific al INFP.

Este a doua ieșire, în cursul acestei zile, a reprezentanților INFP, care au făcut și dimineață precizări despre cele două cutremure produse luni și marți în județul Gorj, ei arătând că în localități din zona epicentrală a seismului de luni intensitatea a fost de peste 7 grade.

Potrivit șefului INFP, zona seismică este una cunoscută, dar cu activitate slabă până acum.

"Ceea ce s-a întâmplat este cea mai mare intensitate seismică din ultimii 200 de ani din zonă. A fost o surpriză întrucât calculele noastre indicau magnitudine maximă de 5,5 în acea zonă”, a mai spus directorul INFP.

ALTE DECLARAȚII IMPORTANTE ALE REPREZENTANȚILOR INFP

- Este limitată puterea zonei Gorj de a da cutremure cu magnitudine mare. Anul trecut a fost acolo un cutremur, dar de magnitudine 4. Nu putem să spunem că zona este necunoscută. Au fost cutremure, dar nu au fost atât de multe și așa de mari, încât să ne atragă atenția în mod deosebit.

Sunt în țară zone de suprafață ce au această caracteristică: în general nu au cutremure deosebite dar, la intervale mari de timp, apar și cutremure mari. Vă dau exemplu zona Făgăraș - Câmpulung, unde au fost cutremure de peste 6 grade, dar de mai bine de 100 de ani nu a mai fost niciun cutremur.

N-ar trebui să fie o surpriză dacă va veni în viitor un astfel de cutremur în zona Făgăraș - Câmpulung, dar nu știm când. Sunt zone cu activitate slabă și trebuie foarte mult timp să se acumuleze energia, ca să genereze cutremure mari.

Întrebați dacă devine Gorj noua zonă Vrancea, aceștia au răspuns: „În niciun caz”.

Potrivit acestora ar trebui să ne așteptăm la cutremure de cel mult 6 grade pe scara Richter în acea zonă:

„Trebuie să facem un studiu, dar aceste estimări se bazează pe studiile de seismicitate și de tectonică din zonă (n.r. - județul Gorj)”.

„S-a mai întâmplat asta o singură dată în istorie”

Cei de la INFP au spus că zona seismică este una cunoscută, dar este una cu activitate slabă, însă în aceste zile a fost cea mai intensă activitate seismică înregistrată în ultimii 200 de ani în zona Gorj:

„S-a depășit această magnitudine calculată, de 5,5 grade și, practic, a fost un dublu șoc, au fost două cutremure mari, cu magnitudine de peste 5 grade.

S-a mai întâmplat asta o singură dată în istorie, acum 80 de ani, când s-a înregistrat un cutremur de 5,2 grade.

În perioada următoare sunt așteptate în continuare replici în zona Gorj, dar de o intensitate mai mică.

„Deja sistemul este într-un proces de reechilibrare, energia a fost eliberată și aceste replici care vor apărea, este de așteptat să fie din ce în ce mai mici”.

Cutremurul de marți s-a înregistrat la ora 15:16, iar INFP a anunțat inițial că seismul a avut loc în județul Vâlcea, la adâncimea de 28 de kilometri. Ulterior, INFP a anunțat că seismul a avut magnitudinea 5,7 și s-a produs în județul Gorj, la o adâncime de doar 6,3 kilometri.

Seismul s-a produs la 102 km nord-vest de Craiova, 120 km sud-vest de Sibiu, 146 km vest de Pitesti, 161 kilometri sud-est de Timisoara, 183 kilometri sud-est de Arad, 195 km sud de Cluj-Napoca, 204 km est de Belgrad, 208 km est de Zemun, 212 km nord-est de Nis, 212 km vest de Brasov.

Tot în județul Gorj, luni s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 5,2 grade - urmat de patru replici - la o adâncime de doar 13,2 kilometri. Seismul s-a simțit în mai multe județe, precum Timiş, Arad, Sibiu, Dolj, dar și în Serbia și în Bulgaria.

Cutremurul de marți este cel mai puternic din ultimii cinci ani. Un cutremur cu magnitudinea 5,8 pe Richter a avut loc în octombrie 2018, în judeţul Buzău, mai arată sursa citată.