CUTREMUR de 5,3 grade în România. Ce se întâmplă în regiunea seismică Vrancea
Un cutremur de 5,3 grade pe Richter s-a produs miercuri dimineață, în jurul orei 01:20, în România. Seismul a fost resimțit în marile oraşe şi în Capitală, dar şi în Bulgaria sau Republica Moldova. Este al doilea seism de peste 5 grade în ultimele 3 luni.
Cutremurul, cu epicentrul în apropiere de localitatea Nereju, Vrancea, a avut magnitudinea de 5,3 pe scara Richter și s-a produs la 98 de kilometri adâncime, la ora 01:20:55, potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP).
Seismul a fost urmat de o replică de 2,9 pe Richter la ora 5 dimineaţa, la o adâncime de 91 km.
Mircea Radulian, INFP: Cum se explică două cutremure de peste 5 grade într-un an
Conform European-Mediterranean Seismological Centre, seismul ar fi avut o magnitudine de 5,3 pe scara Richter și ar fi avut loc la o adâncime de 100 de kilometri.
Iniţial, centrul american United States Geological Survey a anunţat că seismul din Vrancea ar fi avut magnitudinea de 5,6 pe Richter și s-ar fi produs la 81 de kilometri adâncime.
Seismul de miercuri dimineață a fost resimțit în mai multe orașe, printre care Brașov, Iași, Drobeta Turnu Severin și București.
Ultimul cutremur puternic din România a avut loc loc în luna septembrie a acestui an, tot în zona seismică Vrancea, și a avut o magnitudine de 5,3 pe scara Richter.
Specialiştii de la Institutul de Fizica Pământului au explicat la Realitatea TV cum se explică două cutremure de peste 5 grade într-un singur an şi care sunt efectele acestora asupra zonei seismice din Vrancea.
"Este vorba de un cutremur vrâncean absolut normal. Intră în zona seismelor moderate. De regulă, seismele de peste 5 grade apar la mai mulţi ani. Pot să apară şi mai multe în acelaşi an, cum s-a întâmplat anul acesta. Anul acesta a fost o activitate seismică mai slabă decât anii trecuţi, ceea ce ar putea explica acest cutremur mai mare", a declarat pentru Realitatea TV Mircea Radulian, director de cercetare la Institutul de Fizica Pământului.
Potrivit acestuia, un astfel de seism are un efect de disipare a energiei, însă pe o zonă redusă .
"Se produce o eliberare de energie într-o zonă destul de mică. Faţă de un seism de 7 grade, energia este de 1.000 de ori mai mică. Este posibil să se acumuleze în urma unui astfel de seism şi o tensiune suplimentară care să ducă la un cutremur ceva mai mare", a explicat oficialul INFP.
Mircea Radulian a explicat că chiar şi un cutremur de 6 grade nu ar produce pagube importante, dat fiind că sunt cutremure de adâncime în Vrancea.