Curtea Constituțională a decis: Parlamentarii declaraţi incompatibili până în 2013 scapă de acuzații

CCR precizează că a fost sesizată, în cadrul controlului anterior promulgării, cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor Legii pentru modificarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.

"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins ca neîntemeiată obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile legii criticate sunt constituţionale în raport cu criticile formulate", se precizează în comunicat.

Mai exact, este vorba de propunerea legislativă care modifică legea ANI şi care prevede că interdicţiile aplicate parlamentarilor pe baza rapoartelor ANI, la care s-a constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în perioada 2007-2013, încetează de drept.

Decizia publicată de CCR:

În ziua de 1 februarie 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.a) teza întâi din Constituţie şi al art.11 alin.(1) lit.A.a) şi art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcționarea Curţii Constituţionale, a fost sesizat, în cadrul controlului anterior promulgării, cu privire la neconstituționalitate dispoziţiilor
Legii pentru modificarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.

Dispoziţiile criticate au următorul cuprins :

”Art.I. – După articolul 25 din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.621 din 2 septembrie 2010, cu modificările ulterioare, se introduce un nou articol, art.251 , cu următorul cuprins: «Art.251. – Interdicţiile aplicate persoanelor care au avut calitatea de senator şi/ sau deputat în oricare dintre mandatele cuprinse în perioada 2007-2013, în temeiul art.25, pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de Agenţia Naţională de Integritate şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în exercitarea oricăruia dintre mandatele de senator şi/ sau deputat în perioada 2007-2013, până la intrarea în vigoare a Legii nr.219/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, încetează de drept».

Art.II. – Modificările aduse prin prezenta lege se aplică începând cu data intrării în vigoare.”

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins ca neîntemeiată obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile legii criticate sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

În prealabil analizei sale, Curtea a constatat că legea criticată vizează, în mod exclusiv, materia extrapenală a conflictului de interese, neavând nicio incidenţă asupra hotărârilor judecătoreşti pronunţate în materie penală cu privire la infracţiunea de conflict de interese prevăzută de art.2531 din Codul penal din 1969 sau art.301 din noul Cod penal, după caz.

Curtea a statuat că legea criticată reglementează aspecte cu privire la efectele rapoartelor de evaluare ale Agenţiei Naţionale de Integritate (acte administrative) în domeniul de conflictelor de interese, drept pentru care se adoptă ca lege organică, în conformitate cu art.117 alin.(3) din Constituţie. Analizând parcursul legislativ al legii criticate, Curtea a constatat că aceasta a fost adoptată ca lege organică atât de Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, cât şi de Senat, în calitate de Cameră decizională. Prin urmare, au fost respectate prevederile constituţionale ale art.75 alin.(1) teza întâi din Constituţie referitoare la ordinea sesizării Camerelor şi art.117 alin.(3) referitoare la natura legii. De altfel, atât Legea nr.144/2007, cât şi Legea nr.176/2010 au fost adoptate ca legi organice, în aceeaşi ordine a sesizării Camerelor Parlamentului, ceea ce denotă consecvenţa legiuitorului sub aspectul procedurilor parlamentare.

Curtea a constatat că încetarea de drept a interdicţiei aplicate deputatului/ senatorului pe o perioadă de 3 ani de a mai ocupa o funcţie publică nu anulează interdicţia astfel aplicată, ci doar înlătură efectele acesteia pentru viitor (ex nunc).

Interdicţiile ale căror efecte juridice, în mod obiectiv, s-au consumat în timp rămân valabile, subiectele de drept neputând invoca legea criticată pentru situaţii trecute.

Ca atare, legea examinată se referă numai la acele interdicţii a căror efecte juridice continuă să se producă, urmând ca acestea să înceteze de drept, prin voinţa legiuitorului, de la data intrării în vigoare a legii.

De asemenea, Curtea a reţinut că legea criticată nu pune în discuţie hotărârile judecătoreşti pronunţate în domeniul conflictului de interese privit ca ilicit administrativ.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică preşedintelui României.