Cum se sărbătorea Paştele în vremea domnitorilor
Sărbătorile Pascale au devenit evenimente publice fastuoase în teritoriile româneşti prin secolul al XIX-lea. Domnitorii ieşeau la slujba Învierii însoţiţi de alaiuri impresionante, iar masa populară de Paşti a fost transformată într-un festin. Venirea pe tron a lui Carol I a schimbat puţin regulile.
Chemarea la slujba insemna pentru domnitorii romani participarea la un ceremonial fastuos ce incepea inca din curtea palatului domnesc. Alaiul il avea in frunte, in secolul al XIX-lea pe marele Aga, urmat de arnauti, fustasi si corpul curierilor. In continuare erau membrii garzii domnesti, ciohodarii, boierii si dregatorii. Domnitorul alaturi de familia lui, imbarcat haine scumpe era urmat de cei doi spatari, steagurile domnesti si in final marele hatman. Toti membri alaiului purtau haine noi, scrie stiri.tvr.ro.
Cele mai multe pregatiri se faceau pentru masa de Pasti.
Odata cu venirea la domnie a lui Carol I protocoalele domnesti evolueaza si in 1876, pentru prima data, sunt consemnate in scris sub numele de Ceremonialul Curtii Domnesti, intocmit de maresalul curtii.
Mai multe, pe stiri.tvr.ro.