MENIU

Cum pierde gazele România în fața Turciei, pentru că OMV nu s-a grăbit: Noi vindem producția, turcii extrag din Marea Neagră

Cum pierde gazele România în fața Turciei, pentru că OMV nu s-a grăbit: Noi vindem producția, turcii extrag din Marea Neagră

În timp ce OMV nu s-a grăbit să înceapă exploatarea gazelor din zăcământul Neptun Deep, turcii ne-au luat-o înainte. Ministrul turc al Energiei anunță că primele gaze din Marea Neagră vor ajunge la populație în luna martie 2023, potrivit Realitatea PLUS.

Infrastructura pentru a aduce gazele pe uscat este aproape 85% finalizată, a anunțat Turcia.  Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat că s-a găsit o cantitate mai mare de gaze decât se aștepta. Acesta a explicat că volumul total al gazelor descoperite este de peste 700 de miliarde de metri cubi.

Volumul total al gazelor naturale descoperite de Turcia în Marea Neagră se ridică acum la 710 miliarde metri cubi, după ce a fost identificat un nou zăcământ iar rezervele de la precedenta descoperire au fost revizuite în sus, a anunţat , luni seara, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Proiectul Neptun Deep, care ar permite României să-și acopere integral consumul din producția internă și chiar să exporte gaz, a fost întârziat di ncauza deciziei Parlamentului de a modifica în 2018 Legea offshore, impunând impozite mai mari. Astfel că gigantul american Exxon, care opera proiectul, a vândut compania ce deținea participația companiei în proiect către Romgaz, operator devenind OMV Petrom.

În Neptun Deep, România ar avea peste 80 de miliarde de metri cubi de gaz. Specialiștii spun că aceste zăcăminte din Marea Neagră ar fi de fapt unul singur cu rezerve finite. OMV știa de acesta încă din 2012, iar turcii l-au descoperit în 2020 și deja au deschis 10 puțuri pe fundul mării. Primele rezerve de la noi ar putea fi scoase abia din 2027, relatează Realitatea PLUS. 

Luni, preşedintele Turciei a precizat că noul zăcământ Caycuma-1 va fi conectat la câmpul Sakarya şi de acolo la reţeaua naţională. Potrivit planului original, Turcia urma să extragă 3,5 miliarde metri cubi de gaze din Marea Neagră în 2023. Obiectivul vizează majorarea producţiei până la aproximativ 15 miliarde metri cubi anul în decurs de patru ani de la debutul producţiei, ceea ce ar echivala cu un sfert din producţia actuală de gaze a Uniunii Europene.

Potrivit specialiștilor, „Sakarya” se află în apropierea frontierelor zonelor comerciale maritime ale României și Bulgariei, la 175 de kilometri de coastele turce. Este considerată cea mai mare descoperire de gaze naturale din Marea Neagră de până acum. Vecin cu „Sakarya” este perimetrul românesc „Neptun Deep”, tot de ape adânci, cu rezerve estimate la 42 – 84 miliarde de metri cubi.

Anunțul despre descoperirea de noi rezerve de gaze a fost făcut de Erdogan la finalul unei reuniuni a Cabinetului, luni seară. Este vorba de un volum de 58 de miliarde metri cubi, la câmpul Caycuma-1, în timp ce volumele de gaze estimate pentru câmpul Sakarya, descoperit anterior, au fost revizuite în creştere, de la 540 de miliarde metri cubi până la 652 miliarde metri cubi.

Revizuirea a venit ca urmare a unei evaluări făcute de o companie internaţională de energie, a spus Erdogan fără a dezvălui identitatea companiei.

„Ca urmare a analizei datelor, am revizuit rezervele de 540 miliarde metri cubi declarate anterior, până la 652 miliarde metri cubi”, a spus Erdogan, adăugând că Turcia a forat deja 13 puţuri la câmpul Sakarya, potrivit agerpres.ro.

„Cu noua noastră descoperire de la Caycuma-1, rezervele noastre de gaze din Marea Neagră au crescut cu 170 de miliarde metri cubi până la 710 miliarde metri cubi”, a subliniat preşedintele Turciei.

Luna trecută, Erdogan a spus că Turcia urmează să înceapă să extragă gaze din câmpul Sakarya în 2023.

Turcia, ţară care are puţine gaze naturale sau petrol, este dependentă de importurile din Rusia, Azerbaidjan şi Iran, precum şi de importurile de gaze lichefiate din Qatar, SUA, Nigeria şi Algeria. Turcia a început să caute resurse de hidrocarburi şi în Marea Mediterană, unde operaţiunile sale din zonele disputate au generat tensiuni cu Grecia şi Cipru.