Cum îţi dai seama dacă ai fost intoxicat cu mercur?
Mercurul este substanţa naturală non-radioactivă cea mai otrăvitoare de pe planeta noastră. Chiar şi un singur atom de mercur ajuns în organism poate fi extrem de dăunător. Cu toate acestea, stomatologii continuă să susţină că mercurul eliberat din plombele cu amalgam nu reprezintă un pericol pentru sănătate.
Organizatia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat că nu există niciun nivel sigur de mercur. Asta înseamnă că nicio cantitate de mercur prezentă în organism nu este sigură, nici măcar un atom. Trebuie să ştii că inclusiv în lipsa manifestării unui simptom legat direct sau indirect de otrăvirea cronică cu mercur, asta nu înseamnă că problema nu există.
Mercurul nu prezintă toxicitate decât în formă solubilă, sub formă de cloruri, sau metilmercur. Prin ingestie, metilmercurul se absoarbe rapid la nivel gastrointestinal, fiind greu de eliminat din organism. Acest element trece cu uşurinţă prin bariera hematoencefalică şi prin placentă cauzând toxicitate fătului, în cazul femeilor gravide.
Simptomele unei intoxicaţii cu mercur elementar
Toxicitatea mercurului elementar (mercur anorganic, care apare de obicei sub formă de vapori, cum ar fi otrăvirea cu clorură de mercur) poate provoca:
- Modificări ale dispoziției, nervozitate, iritabilitate şi alte modificări emoţionale,
- Insomnie,
- Cefalee,
- Spasme musculare,
- Frisoane,
- Senzaţia de moleşeală,
- Atrofie musculară şi
- Nivel scăzut al funcţiilor cognitive.
Expunerea pe termen lung la otrăvirea cu mercur poate provoca probleme la rinichi, insuficienţă respiratorie și, în unele cazuri, chiar deces.
Simtomele otrăvirii cu mercur organic
Toxicitatea mercurului organic (cel mai frecvent întâlnit sub formă de metilmercur, prezent în carnea de peşte, de exemplu), cauzează defecţiuni neurologice, iar în sarcină poate afecta dezvoltarea neurologică a fetusului. Ulterior, după ce copilul se naşte, pot apărea tulburări de dezvoltare, cum ar fi capacitatea redusă de gândire, atenţie şi memorie deficitară şi abilităţi motorii subdezvoltate, chiar dacă mama a prezentat în sarcină puține simptome.
Alte simptome, la adulţi, includ:
- Deprecierea vederii periferice,
- Pierderea puterii de coordonare,
- Slăbiciune musculară și
- Alte deficienţe de vorbire şi de auz.