Cum îți dai seama dacă ai gastrită
De regulă, Helicobacter pylori vinovată pentru gastrită, însă există o serie de alţi factori ce contribuie la apariţia acestei afecţiuni. Iată care sunt simptomele acestei boli.
Răspândită prin intermediul hranei contaminate, prin apă sau salivă, Helicobacter pylori ajunge în organism şi generează gastrita care, netratată, poate duce la cancer al stomacului sau alte afecţiuni digestive ulceroase, scrie ziarulring.ro.
Obiceiuri dăunătoare "Factori care contribuie la declanşarea gastritei pot fi infecţiile virale, ce inflamează mucoasa stomacului, dar şi poluarea şi chimicalele din mediul înconjurător. De asemenea, alcoolul, ţigările şi anumite medicamente favorizează gastrita.
În general, persoanele trecute de vârsta de 50-60 de ani au risc mai crescut de a dezvolta gastrită", explică dr. Laurenţiu Luca, directorul Clinicii PULS. Semnale de alarmă 1.lipsa apetitului 2.balonare 3.greaţă 4.disconfort abdominal 5.durere în epigastru Analize necesare -examen clinic -teste de sânge -test de respiraţie -ecografie -endoscopie Ceaiurile, de mare ajutor Dintre terapiile naturale, ceaiul verde este cel mai eficient în calmarea gastritei datorită proprietăţilor lui antioxidante şi antiinflamatoare. Se beau două căni de ceai pe zi sau puteţi lua pastile de ceai verde (250-500 mg/zi).
Puteţi, de asemenea, să beţi trei căni de ceai din frunze de măslin pe zi, pentru că au efect antibacterian şi cresc imunitatea organismului. În plus, un pahar de suc de varză zilnic poate învinge gastrita. Interzis la fructe! Bolnavilor de gastrită le sunt interzise fructele şi legumele crude, precum şi băuturile acidulate.
"Sunt recomandate în acest stadiu supele de zarzavat, limpezi sau cu puţin orez, brânza de vaci sau caşul proaspăt, făinoase cu apă şi lapte, pâinea albă veche, merele coapte, supa de carne de vacă fiartă şi tocată", explică dr. Luca. Masa trebuie să dureze mai mult, să mâncaţi încet şi să mestecaţi bine. De asemenea, pauza de "siestă" este obligatorie în gastrită, eventual cu o compresă caldă pe abdomen. Acest regim se ţine circa 10 zile, după care se revine, treptat, la alimentaţia normală. Ca în toate bolile de stomac, este bine ca mesele să fie mai frecvente (cinci-şase pe zi), dar în cantităţi mai mici, respectându-se cât mai strict orele de masă.