Culisele Statului Paralel | Proiectul prin care Nicolae Ceaușescu voia să schimbe România
În primăvara lui 1989, când România scăpa de datoria externă de 2.000 de miliarde de lei, Nicolae Ceaușescu voia ca țara noastră să intre într-o nouă etapă. PCR pregătise un proiect numit ”Programul–directivă cu privire la dezvoltarea economico-socială a României în cincinalul 1991–1995 și orientările de perspective până în anul 2000–2010”.
În mare, Ceaușescu voia să facă din România o forță economică. Își dorea să dezvolte principalele ramuri ale economiei naționale: industria, agricultura, transportul sau construcțiile.
În domeniul agricol, Ceaușescu preconiza o recoltă de până la 45 de milioane de tone de cereale anual, între 2000 și 2005, lucru care urma să se realizeze prin ”amenajarea întregii suprafețe posibile pentru irigat”.
În ceea ce privește industria electrotehnică, PCR promitea că ”se va tipiza fabricația de motoare electrice, acționându-se pentru creșterea competivității produselor și înlocuirea materialelor scumpe”.
Fostul dictator nu dorea ca românii să-și cumpere mașini. A anunțat că va investi în zona feroviară și cea navală, iar calea rutieră ar fi urmat să fie cât mai puțin folosită.
„Va trebui redus la minimum transportul cu mijloace auto, atât pentru diminuarea consumului de combustibili superiori, cât și ca o măsură importantă de împiedicare a poluării și de protejare a mediului înconjurător” se arată în document.
Pe de altă parte în industria construcțiilor de mașini urma să se asigure realizarea unor motoare termice cu randamente ridicate pentru industrie și autoturisme cu consumuri reduse de carburanți.
Ceaușescu aproxima că până în 1995, populația României va ajunge la 24 de milioane de locuitori, din care jumătate va fi populație activă. Așa că una dintre prioritățile partidului era să creeze noi locuri de muncă. Documentul mai arată că începând cu 1991, statul român urma să investească 250 de miliarde de lei pentru a construi peste 700.000 de locuințe pentru români.
Mai mult, dictatorul propunea reducerea săptămânii de lucru, care în 1989 era de 6 zile, ca urmare a creșterii productivității muncii. Iar începând cu 1990, învățământul obligatoriu urma să devină de 12 clase.
„În perioada 1991 – 1995 învățământul va asigura pregătirea profesională a unui număr de 2 milioane de persoane, făcându-se prioritate formării cadrelor necesare pentru activitatea minieră și petrolieră, industria constructoare de mașini, metalurgie, chimie, industria materialelor de construcții și agricultură”, se mai arată în documentul PCR.
Prin toate acestea, comuniștii urmăreau dublarea produsului intern brut până în 2005. Totuși programul promovat de PCR nu este unul realist, spun istoricii. Lavinia Betea, autoarea celebrului volum „Ultimul an din viața Elenei Ceaușescu”, crede că viața românilor nu avea să se schimbe în bine și că mesajul era, de fapt, altul: mai mult muncă, mai multă productivitate, și deci... mai multă economie.