CULISELE STATULUI PARALEL: Otrava din magazine – Pesticide și anitbiotic în alimente

17 ani mai târziu, România. Oxidul de etilenă provoacă isterie în industria alimentară. Peste un milion de înghețate sunt retrase de pe piață din cauza contaminării cu pesticidul periculos, folosit de această dată, ca aditiv alimentar numit gumă de caruba. Oxidul de etilenă este o substanţa gazoasă folosită, de regulă, pe post de dezinfectant, dar este utilizată și la prepararea altor produse chimice cum ar fi antigelul. Mai întâi, oxidul de etilenă a fost detectat în urmă cu două luni în compoziţia aditivului alimentar folosit în prepararea îngheţatei. Alerta s-a dat pentru început la o fabrică din Franţa, dar Comisia Europeană le-a cerut tuturor ţărilor să retragă de pe piaţă toate produsele contaminate. Printre ele au fost și două tone de chiftele produse în Germania și comercializate într-un lanț de hipermarketuri care există și la noi.

Studiile arată ca produsele contaminate cu acest pesticid pot cauza în timp afecțiuni pulmonare, cardiace sau chiar cancer.

„E foarte adevărat că acest oxid de etilenă este un produs organic care ingerat de-a lungul timpului poate produce afecțiuni pulmonare și mai ales cancer .. atacă ficatul, pentru că ficatul este cel care sintetizează absolut tot cceea ce noi ingerăm, ce mâncăm”, Adela Badea, inginer chimist.

„Din 2016 a fost pus pe lista substanțelor care pot produce cancer, fiind asociată frecvent expunerea cu oxidul de etilenă apariția diverselor forme de cancer, cum ar fi limfomul.. sau a cancerului de sân, de asemenea sunt studii care spun că afectează dezvoltarea neurologică a copiilor”, spune Radu Țincu, medic toxicolog.

Suntem 7 miliarde de pământeni și ne înmulțim cu 82 de milioane de nou născuți pe an. Un ritm căruia planeta noastră îi face față cu greu. Industria alimentară are mari probleme în fața exploziei demografice și mereu caută soluții pentru a ne hrăni pe toți. În ultimii ani s-au făcut tot mai multe speculații și, uneori, chiar demonstrații despre substanțele periculoase introduse în mâncare, ca să înlocuiască chiar produsul de bază. Să luăm, de exemplu, industria preparatelor din carne. O industrie de aproape 1 miliard de euro la noi în țară. De la îndoparea animalelor cu furaje concentrate și antibiotic, până la injectarea cărnii ca să atârne greu la cântar și să reziste mult pe raft. Astăzi, românul cumpără apă, sare și aditivi chimici de sinteză la preț de carne. Mușchiul țigănesc din țiplă are 13 aditivi alimentari. Sunt tipăriți cu scris mărunt și greu de pronunțat. Pe unele ambalaje scrie chiar și tradițional sau produs bio, deși carnea conține gelifianți, glutamat monosodic sau nitrit de sodiu, prafuri ce nu au nici în clin nici în mânecă cu tradiția sau cu producția bio. Și ne oprim și asupra alimentului fără de care mâncarea nu ar avea gust - banala sare din comerț conține E536. Adică - ferocianură de potasiu, un aditiviv folosit în România drept antiaglomerant. Specialiștii spun că la peste 100 de grade se descompune în cianură de potasiu și clorură de fier. Agenții secreți foloseau, pe vremuri, capsula de cianură de potasiu. O doză de 140 de miligrame ucide omul pe loc.

Doar prin târguri ponosite, mai găsim precupeți care se laudă cu etichete bio. Luați la bani mărunți, așa zișii producători devin brusc simpli comercianți. Nu au nici porci și nici vaci în gospodării. Și cu porcul luat din ferme sau din hipermarketuri, acest domn face mușchi țigănesc, cârnați și tobă după rețete străvechi. Dar, la final, vine cu tușa personală. „Azot ușor hidrolizabil? asta și sarea.. sarea, de exemplu, are nitrați că și apa are nitrați.. totuși conține.. degeaba vrem noi bio”.

Așadar produselele tradiționale din târguri conțin cele mai controversate substanțe conservante - nitritul și nitratul de sodiu. La fel ca și marile fabrici, micii producători își cumpără conservanții de la tehnicienii alimentari care au depozite de E-uri.

Medicii au descoperit că nitriții reprezintă una din principalele cauze ale cancerului în întreaga lume.

„S-a constatat în America, că până în 1930, prima cauză de mortalitate prin cancer era cancerul de stomac. după 1930 s-au dezvoltat tehnicile de refrigerare ș atunci nu a mai fost nevoie de adăugarea atâtor conservanți și asta a dus la scăderea drastică a număului de cazuri de cancer de stomac. Nitriții în mediul acid al stomacului sunt transformați în nitrozamini. Aceste substanțe sunt dovedite în mod cert a fi cancerigene. Pentru că ele interferează cu ADN-ul și produc mutații. În înțelepciunea sa, poporul român avea diverse metode de conservare prin care scădea foarte mult riscul de a ingera acest nitrit. Nitriții trec în sare. Iar în momentul în care carnea era spălată de sare, cantitatea de nitriți rămânea mult mai puțină decât acum când saramaura se injectează cu niște mașinării speciale”, spune Gabriel Mitulescu, chirurg oncolog.

În goana lor, românii omit de multe ori să mai citească etichete. Sau să se întrebe cum este posibil ca puiul să fie gata de tăiat după doar o lună de viață sau cum - la două luni - găina face ouă, și vaca dă până la 50 de litri de lapte pe zi. Un laborator din București a determinat substanțe periculoase în puiul din supermarketuri. „Din păcate, metoda a arătat că acel pui conține reziduri de antibiotice. Asta face ca microflora noastră pe de o parte e dezechilibrată, iar pe de altă parte generează tulpini rezistente la antibiotice, iar atunci când avem nevoie de un tratament cu antibiotice se va dovedi complet ineficace”, spune Gheorghe Mencinicopschi. Adică o substanță care în România este interzisă prin lege. Statisticile arată că un român mănâncă până la 20 de kilograme de carne de pui pe an. Ceea ce înseamnă că noi toți ingerăm constant un antibiotic de care nu avem nevoie și care, într-o zi, va avea efecte cumplite. Acest antibiotic a fost detectat și în laptele pe care îl consumăm zilnic, în diverse forme. Potrivit INS, unitățile de procesare au colectat, în 2019, peste 1 milion de tone de lapte de vacă. Tot a ajuns în magazine sub formă de iart, smântână, brânză sau unt. „Iată că am găsit tetraciclina. Un antibiotic care se folosește foarte mult și în practica medicală umană, dar și în cea veterinară,iar un aliment care se află sub tratament cu antibiotic nu trebuie pus în consumul public”, mai spune specialistul.

De la produsele de bază din coșul zilnic al românului, trecem la legume și fructe. Doar în primele luni ale acestui an, laboratoarele din România au dat 24 de alerte de depășire a limitelor de pesticide la aceste alimente. Fructele și legumele, majoritatea din Turcia și Egipt, au fost retrase de la vânzare și distruse. Și specialiștii de la Institutul de Cercetări Alimentare au întocmit o listă roșie cu legume și fructe care au o cantitate mai mare de reziduuri de pesticide. Ar trebui să fim atenți mai ales la mere, roșii, salată și căpșuni. În timpul creşterii, acestea trec prin diferite boli şi sunt stropite mult mai des decât altele. O altă explicaţie ar fi că doza de tratament, de stropire, este mult mai mare şi nu se respectă nici pauzele dintre stropiri care ar trebui să fie de cel puţin 14 zile.

La legumele şi fructele de import cele mai multe depăşiri de pesticide au fost la lămâi, mandarine şi ardei roşu din Turcia, portocale din Egipt și stafide din Pakistan. La nivelul Uniunii Europene sunt ţinute sub control aproape 1.000 de pesticide, însă la noi autoritățile pot verifica cel mult 200, așa că fructele şi legumele ajunse pe piaţă sunt greu de controlat. Grav este și că, uneori, comercianții din piețe, cunoscând dorința românului de a cumpăra produse autohtone, vând marfă de import cu titlul de... sută la sută românesc. Iar când sunt verificați și dovediți, comercianții sunt amendați cu sume infime și li se confiscă marfa. Și cam atât. O atitudine inexplicabil de tolerantă a statului român în condițiile în care în occident legislația privind alimentația publică este înăsprită constant.