Culisele statului paralel | Liderii AUR acuză că Ungaria cumpără Transilvania la bucată. Ce proiecte finanțează guvernul de la Budapesta în România
De ceva timp, relațiile dintre România și Ungaria cam scârțâie. Necazurile au început să apară acum 4 ani, când Guvernul de la Budapesta a adoptat un plan prin care autoritățile maghiare, în frunte cu premierul Viktor Orban, își asumau explicit pe termen mediu și lung o amplă implicare socială, culturală și economică în 16 județe din Transilvania. Altfel spus, Ungaria hotăra să investească bani în cadrul programului de finanțare a națiunii maghiare care, potrivit Budapestei, se întinde pe teritoriul mai multor state - Slovacia, Serbia, România și Ucraina. Și, până anul trecut, investițiile în Transilvania s-au făcut de la Budapesta într-o relativă liniște. Klaus Iohannis a încins însă spiritele când, în Parlament, s-a pus problema legii autonomiei Ţinutului Secuiesc. Fără o dezbatere pe acest proiect în termenul stabilit, acesta a fost adoptat în mod tacit, în camera Deputaților, dar a fost respins în Senat.
”PSD-ul, marele PSD se luptă în birourile secrete din Parlament ca să dea Ardealul ungurilor. Jo napot, Ciolacu! Oare ce v-a promis liderul de la Budapesta, Viktor Orban, în schimbul acestei înțelegeri?”, declara președintele Klaus Iohannis, în 2020.
Ministrul maghiar de Externe a spus atunci că declarațiile președintelui Iohannis îngreunează relațiile de bună vecinătate. A mai precizat și că țara sa a investit bani în România având un acord verbal. O strângere de mână și un privit în ochi din partea fostului ministru de Extrene Teodor Meleșcanu. Doar în 2019, Ungaria a investit în România 75 de milioane de Euro în activități care țin de agricultură - adică a dat bani pentru cumpărare de terenuri, utilaje și lucrări agricole unor fermieri maghiari. Potrivit unui calcul făcut de Europa Liberă, investițiile maghiare în Transilvania trec de 1 miliard de euro într-un an. Vorbim și de bani alocați culturii, sănătății și educației. Practic, Budapesta plătește de la terenuri agricole și școli, până la instituții sanitare și stadioane. Statul ungar a preluat astfel o parte dintre atribuțiile statului român și face investiții în locul acestuia, investiții care contribuie la modernizarea României. Scopul ei declarat este ca prosperitatea fiecărui cetățean maghiar să crească, dar Guvernul Viktor Orban este mulțumit și de voturile celor care au dublă cetățenie. Investițiile majore din Transilvania au stârnit nemulțumiri în rândul politicienilor de la AUR. Aceștia susțin că planul Guvernului de la Budapesta afecteaza suveranitatea României, dar si siguranța națională.
”Suveranitatea - aici, într-adevăr, avem o mare problemă cu UDMR, care nu ezită cu niciun prilej să arate că nu respectă statul în care are reprezentanţi la vârf, parlamentari şi miniştri, că nu respectă Constituţia pe care au jurat atunci când şi-au preluat mandatele, că nu respectă majoritatea românească, o majoritate nu doar tolerantă, ci plină de dragostea faţă de celelalte etnii conlocuitoare.
Dacă Ungaria își permite să facă investiții masive în Transilvania până într-acolo încât să devină stăpâna de-facto a unei bucăți din țara noastră este pentru că i se permite. este pentru că noi la nivelul conducerii țării nu avem o viziune în această privință și nu avem politici publice”, a scris copreședintele AUR, Claudiu Târziu, pe Facebook.
„Ungaria cumpără la propriu Transilvania, bucată cu bucată, pădure cu pădure, clădire cu clădire. Nu doar cumpără, ci vine şi construieşte de la zero instituţii pe care pune ulterior drapelul Ungariei, pune inscripţii exclusiv în limba maghiară. Practic, Ungaria se comportă, cu acceptul tacit al Bucureştiului, ca un stat co-suveran în Transilvania. Deja ştim foarte clar că Ungaria nu are acceptul Bucureştiului pentru a derula programele pe care le derulează...
Însă de la Bucureşti de fiecare dată reacţia a fost anemică. Avem un ministru de Externe care se limitează în a constata că nu există înțelegere între cele două state pentru a derula aceste proiecte”, a spus și deputatul AUR Dan Tănasă.
După vizita ministrului român de Externe, Bogdan Aurescu, în Ungaria, la sfârșitul lunii aprilie, în presă au aparut informații potrivit cărora acesta ar fi acceptat planul de investiții demarat de guvernul Ungariei în Transilvania. Șeful diplomației române a declarat însă că în cadrul discuției cu omologul său maghiar a cerut „transparență”, „nediscriminare”, aplicarea programului „pe întregul teritoriu al României”, adoptarea unor „mecanisme de monitorizare și audit eficiente, în care, evident, să fie implicate și autoritățile române” pentru a vedea dacă este respectat dreptul european în materie de competiție. Dar câteva luni mai târziu, un oficial maghiar face valuri în Serbia cu declarații uimitoare. “Următorul deceniu va fi deceniul mândriei maghiare. Europa trebuie să ţină seama de noi, maghiarii, că nu renunţăm la ceea ce este al nostru! Deceniul reunificării naţiunii va fi urmat de deceniul mândriei naţionale şi trebuie să depunem eforturi pentru ca solidaritatea naţională transfrontalieră să fie un fapt indiscutabil, atât în Ungaria, cât şi în străinătate”, spunea ministrul ungar fără portofoliu responsabil pentru familii, la sărbătoarea Sfântului Ştefan, organizată de Uniunea Maghiară dintr-un orășel din Serbia.