MENIU

CULISELE STATULUI PARALEL. Industria de apărare, între realitatea războiului din Ucraina și lipsa investițiilor

Armata și industria de apărare suferă de investiții și echipamente. Foto/Arhivă

Industria de apărare a devenit, odată cu declanșarea conflictului armat de la granițe, una dintre ramurile care s-au dovedit a fi extrem de slab finanțate. Dotările armatei sunt învechite, iar ivestițiile în crearea de sisteme de apărare și armament lipsesc. România s-a limitat, în ultimii 30 de ani, să cumpere armament de la „partenerul strategic” și aliații NATO

Analistul politic Dorin Iacob spune că, cel mai important, pentru industria autohtonă de apărare, este să beneficieze și de investiții, nu doar de achiziții.

„CSAT a comunicat pe tema războiului din Ucraina abia după patru săptămâni de la debut. Nu am văzut clar scris dacă a achiziționa armament pentru armată înseamna si investiții în industria românească deapărare. Majoritatea contractelor sunt doar cu achizitii, nu și cu investitii. Deci, nu se face nimic în România. Sunt suficiente firme americane care se plimbă prin România și spun, „contractul ăla e al meu, ăla e al meu”. Povestea asta cu cheltuieli de 2,5% din PIB pentru armată se pare că e împinsă doar ca să ne vindem grânele pentru ca să cumpărăm armament de la alții. Program național de înzestarre a armatei înseamnă să investești și în țară. Noi cumpărăm, la alții se face industrie națională. Noi doar cumprăm, alții dezvoltă în comun cu partenerul strategic”, a declarat analistul Dorin Iacob în emisiunea „Culisele Statului Paralel”.

Consultantul politic George Rîpă spune că, din păcate, există mult prea multe contracte cu „dedicație”, în mult prea multe domenii, de unde unii „băieți deștepți” face multe milioane de euro în detirmentul țării.

„Polonezii cumpără armament de 2-3 ori mai mult ca noi. Din păcate, în România nu putem să luăm din banii de la pensiile speciale, de la parandărături. Prin multe locuri, niște băieți fac niște bani, de ajung să-și cumpere case de 4 milioane de euro în mijlocul Bucureștiului. Componente ale dronelor israeliene se fac în România. Avem ingineri deștepți, nu înțeleg de ce nu vin companii să investească aici. La o dronă poți avea profit zeci de mii de dolari”, a declarat analistul în emisiunea „Culisele Statului Paralel”.

Jurnalistul Andrei Bădin este ceva mai tranșant și consideră că, prin aceste achiziții, România nu face decât să „finanțeze” campaniile electorale din SUA. „Noi finanțăm campania electorală americană, cumpărăm 50-100 de rachete și le ținem până ajung la fier vechi”, a declart Bădin în emisiunea „Culisele Statului Paralel.”