MENIU

Culisele statului paralel | Fermierii, în pericol din cauza noii legi privind vânzarea terenurilor agricole

Pământurile agricole, cumpărate de cine dă mai mult

România, 2021. 9,5 milioane de hectare de teren arabil au fost vândute în ultimii ani de-a valma. Bucăți mari de pământ din această suprafață au ajuns pe mâini străine. Prin vânzări succesive, de multe ori către interpuși și speculanți, pământurile s-au umplut de buruieni sau cele care chiar au fost cultivate aduc profit firmelor străine. De multe ori, cultivatorii românii nu au avut nicio șansă să le cumpere și să le muncească. Joi, în emisiunea ”Culisele statului paralel”, Anca Alexandrescu a vorbit despre noile reguli privind vânzarea terenurilor agricole. 

”Problema cea mai mare a noastră este că vom rămâne fără aceste terenuri și vom putea să asigurăm securitatea națională .. siguranța alimentară și securitataea națională acestei țări”, a declarat Florentin Bercu, directorul Federației Naționale PRO AGRO

Anul trecut, de teama speculanților, autoritățile au luat măsuri și au refăcut legea privind vânzarea terenurilor agricole. Astfel, a fost mărit la șapte numărul categoriilor de persoane care au prioritate la achiziția terenurilor agricole de la proprietarii care trebuiau să anunțe public că vor să vândă. Primii erau coproprietarii, rudele de gradul I, soții, rudele până la gradul al treilea inclusiv. Prioritate de rangul II aveau proprietarii investițiilor în culturile de pomi, viță de vie sau în sistemele de irigații de pe terenul respectiv și arendașii.

În momentul în care un pământ era scos la vânzare, românii aveau prioritate în fața străinilor. Abia după 30 de zile de la anunțul vânzării, dacă terenul nu era adjudecat, putea fi vândut și cetățenilor străini. Fermierii români au vândut astfel cui a dat mai mult. Așa că pământul românesc a ajuns până la urmă tot pe mâinile italienilor, nemților sau francezilor. Anul trecut, PSD a modificat din nou legea.

”Principala problemă a majorității străinilor care vin în România și în special cei care vin din țări din afara UE .. ei pur și simplu vin și cultivă aceste terenuri, le cumpără pentru că ei au bani iau subvenție europeană dar toată materia primă o exportă la ei în țară, la noi nu mai rămâne nimic”, a mai spus Bercu.

Coaliția intenționează acum să modifice din nou legea adoptată anul trecut de PSD. Noul proiect îi lasă pe micii țărani la fel de năpăstuiți, favorizați fiind acum cetățenii străini.

”Dintotdeauna s-au putut cumpăra terenuri de către cetățenii străini, de către persoanele juridice și din 2014 și de către persoanele fizice. Au dat o lege băieții deștepți din agricultură, latifundiarii roșii, o lege prin care se blochează tranzacțiile și să poată cumpăra doar ei. Simplificăm procedura în așa fel încât să se deblocheze acest procedeu. N-are nicio legătură cu vânzarea terenurilor către persoanele străine”, a spus ministrul Agriculturii, Adrian Oros. 

De cealaltă parte, șeful opoziției strigă hoții!
”Un nou jaf național al coaliției de dreapta: vânzarea pământului agricol românesc! 100 de miliarde de euro – atât este valoarea terenului agricol al României. Prin legislația adoptată anul trecut, în acord cu legislația europeană, i-am împiedicat să mai vândă aceste terenuri străinilor. Pentru a proteja atât fermierii, cât și statul român în condițiile în care deja 4 milioane de hectare de pământ nu mai sunt ale românilor! ”, a scris liderul PSD, Marcel Ciolacu. 

Prin noul proiect se elimină practic restricțiile impuse cetățenilor din afara României la achiziția terenurilor agricole. În legea veche, potențialii cumpărători străini erau scoși practic din categoriile de preemptori, dacă nu dețineau sau nu lucrau terenuri în România de mai mult de cinci ani.

Chiar și în cazul în care niciun preemptor nu se folosea de dreptul său, pământul nu putea fi vândut decât unor persoane fizice care aveau domiciliul sau reședința pe teritoriul național de cel puțin 5 ani, timp în care să fi desfășurat activități agricole. Pentru firme, se cere ca acestea să aibă sediul social sau secundar în România de 5 ani, să fi fost implicate în activități agricole în acest interval, în care veniturile din agricultură să fi reprezentat cel puțin 75%.

Dacă proiectul inițiat de către PNL și aliații săi va fi adoptat, străinii și latifundiarii români se vor bate pentru achiziția pământurilor țăranilor, fără ca micii fermieri să fie protejați în vreun fel.

Din datele Ministerului Agriculturii reiese că 5% din tot terenul arabil este în propritatea cetățenilor străini. Dar fermierii români susțin că, în realitate, aproape jumătate din pământurile agricole ar fi folosite de străini.