CULISELE STATULUI PARALEL. Familia Iohannis, anchetată încă din anii 2000

Unul dintre imobilele obținute prin această retrocedare este un spațiu comercial din zona ultracentrală a Sibiului. Soții Iohannis nu ar fi deținut acest spațiu singuri, ci împreună cu familia Baștea. La sfârșitul anilor 1990, familiile Baștea și Iohannis au fost protagonistele unui proces de retrocedare prin care au revendicat și au obținut de la stat două clădiri din centrul Sibiului. La parterul uneia dintre ele se găsește spațiul comercial invocat. Grupul Iohannis-Baștea nu a putut intra în posesia celorlalte corpuri din clădire pentru că s-au judecat cu moștenitorii de drept ai spațiilor. Povestea legăturii dintre Iohannis şi această proprietate începe în 1991. Atunci, Carmen Iohannis şi mama ei apar trecute în testamentul unui vârstnic, Nicolae Baştea, alături de nepotul bătrânului. Cele două femei primesc jumătate dintr-o casă, iar nepotul, Ion Baştea, cealaltă jumătate. Cum imobilele erau naționalizate, la finalul anilor 1990, familiile Iohannis şi Baştea încep procesele cu statul. La procese, cele două familii prezintă acte în care scrie că bătrânul decedat era nepotul de drept al celui de la care statul român a confiscat casele în perioada comunistă. Adeverințele au fost eliberate de secretarul comunei Porumbacu de Jos, Munteanu Liviu; secretar care, acuzat că a emis documente false, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare.

În 1999, Klaus Iohannis cumpără de la Ioan Baştea jumătate din casa în care se află şi spaţiul comercial închiriat băncii. Pentru acea parte din casă, Iohannis a plătit 50 de milioane de lei vechi, adică... doar 3.200 de dolari. Imobilele erau locuite de două familii de pensionari. Oamenii s-au trezit că grupul Iohannis-Baștea vrea să îi scoată în stradă. Ei chiar au cerut anularea moștenirii pe motiv că actele prezentate de Iohannis-Baștea sunt false. Până la urmă magistrații i-au retras dreptul de proprietate lui Iohannis asupra imobilului din centrul Sibiului.

Din 2001, de când a fost închiriat de o bancă comercială, spațiul a început să producă bani. Astfel, până în anul 2015, familia Iohannis a câștigat peste 300 de mii de euro din chirii.

IOHANNIS, DESPRE ACHIZIȚIONAREA ALTOR TREI PROPRIETĂȚI
„(…) S-a găsit o închiriere foarte avantajoasă (n.r.- a spațiului comercial) și, folosind banii din acea închiriere, am reușit iarăși să-mi cumpăr un apartament care se găsește într-o zonă bună. L-am închiriat și pe acela și din banii proveniți și de acolo am cumpărat, în final, cele două căsuțe, care sunt ultimele achiziții pe care le-am făcut.”

Așadar, patru din cele șase „case” care figurează în declarația de avere a președintelui României sunt rezultatul unei retrocedări despre care justiția a stabilit, încă din 2005, că este întemeiată pe acte false.

În 2015, după 16 ani de judecată, instanța a decis anularea dreptului de proprietate deţinut de Carmen Iohannis, de mama acesteia, Georgeta Lăzuca şi de Ioan Baştea asupra casei de pe Strada Gheorghe Magheru din Sibiu. În anul 2016, co-proprietarul imobilului pierdut de familia Iohannis, Rodica Baștea, a cerut ca instanta sa constate nulitatea certificatului de mostenitor, socotit drept fals si anulat deja in justitie.

În iulie 2018, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici promitea că ANAF va recupera, chiar și prin executare silită dacă ar fi fost cazul, prejudiciile create de familia președintelui Klaus Iohannis statului Român în perioada în care a colectat banii din închirierea spațiului din centrul Sibiului.

EUGEN TEODOROVICI, DESPRE RECUPERAREA PREJUDICIULUI
„Procedura de recuperare va fi declanșată de ANAF și este pentru chiria obținută din acel imobil, pe care l-a pierdut în instanță. Dacă va fi cazul, se poate ajunge, desigur, și la executare silită.”

Declarația a venit ca urmare a decizii magistraților Curții de Apel Pitești care au adoptat o decizie definitivă în acest caz. Și Carmen Iohannis a fost audiată în acest dosar, iar în denunţul depus la Parchet se arată că familia Iohannis a refuzat să restituie statului suma de 320.000 de euro.

REACȚIA MĂDĂLINEI DOBROVOLSCHI, PURTĂTOR DE CUVÂNT AL PREȘEDINȚIEI ÎN 2017
„Președintele Klaus Iohannis respectă deciziile instanțelor de judecată. Președintele României a luat act de hotărârea civilă a Curții de Apel Pitești. Presedintele s-a conformat deciziei instanței încă din noiembrie 2015, cand a fost pronunțată decizia irevocabilă de către Curtea de Apel Brașov.”

Banii datorați de Iohannis nu au fost restituiți însă nici până în ziua de azi. Chiar și așa, dosarul a fost clasat în luna februarie a anului trecut, de către Parchetul General, pe motiv că faptele au fost deja investigate. Însă anul acesta, europarlamentarul PNȚCD, Cristian Terheș i-a solicitat ministrului Justiției, Stelian Ion, să găsească soluții pentru redeschiderea dosarului clasat privind casele obținute cu acte false de catre familia președintelui Klaus Iohannis.