„Culisele statului paralel” | Când instituțiile de stat sunt afacerile de familie pentru politicieni, NU contează CV-ul, important e să fii pila cuiva

Nici Ministerul Afacerilor Externe nu a fost ocolit, de-a lungul timpului, de nepotisme și pile încoronate în funcții importante. Potrivit România curată, ministerul de externe este cangrenat de rubedeniile şi prietenii politicienilor. De exemplu, Ioana Gheorghiaş – fiica lui Mugurel Gheorghiaş, prietenul din facultate al liderului PSD Liviu Dragnea și acționar la firma Tel Drum, a lucrat în minister, apoi a fost numită consul general la Torino.

În 2018, Viorica Dăncilă, premierul de atunci, i-a numit consuli pe fiul vitreg al ministrului Teodor Meleșcanu și pe fiul lui Daniel Barbu, fostul ministru al Culturii de la ALDE. Astfel, Sorin Adrian Pîrvulescu a fost trimis consul la Strasbourg, iar Anton Emanuel Barbu a fost numit la Edinburgh.

Anul trecut, site-ul lumeapolitica.ro a publicat niște convorbiri în care arată cum lideri PSD își angajează amantele în funcții cheie. Ar fi fost vorba despre ministrul Finanțelor Orlando Teodorovici, și despre ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc.

În centrul unui scandal monstru a fost și cel mai influent lider PSD din Iași, fostul primar Gheorghe Nichita. Acesta a ajuns în arest preventiv din cauza unui amantlâc cu Adina Samson, cea pe care el a pus-o șefă la Serviciul de Management al Calității. Pentru că a făcut o obsesie pentru tânără, edilul i-a pus pe subordonații săi din cadrul Poliției Locale Iași să o urmărească zi și noapte. Practic, baronul de Iași și-a urmărit amanta pe banii primăriei.

Și fostul senator Ion Rușeț și-ar fi angajat amanta pe un post de secretară la Clubul Pandurii Târgu-Jiu.

Deloc de neglijat este și poziția fostului ministru al Culturii Daniel Breaz. Prezent la o emisiune televizată, acesta a luat apărarea pilelor și amantelor angajate de PSD în ministere, supuse riscului de a fi date afară de guvernul PNL, spunând că și ei sunt oameni.

Marea familie de la cârma Tarom a prăbușit încet, dar sigur, compania. Aproape jumătate din cei circa 2.000 de angajaţi ai operatorului național erau rude, a arătat un document al Ministerului Transporturilor, prezentat de Cotidianul. Se întâmpla în 2017, când funcţiile de conducere erau deținute de o pensionară, un agent de vânzări și mulți apropiați ai social-democraților care nu aveau nicio treabă cu aviația. Când puterea s-a schimbat, au continuat și numirile pe criterii politice.

Această practică este comună și în alte companii de stat. De exmeplu, Transgaz și Romgaz. Aici lucrează mai mulți membri din aceeași familie, iar salariile, în unele cazuri, sunt colosale. De exemplu, potrivit capital.ro, brașoveanul Tudor Alexandru Duțu s-a angajat la Transgaz în 2015, în postul de consilier al directorului general, Petru Văduva. Avea un salariu de peste 2.000 euro. În acea perioadă, președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale era Gheorghe Duțu, tatăl său, numit în funcție de fostul premier Victor Ponta. Între timp, Duțu junior a ajuns șeful reprezentanței Transgaz de la Chișinău, funcție importantă, întrucât compania românească este implicată activ în piața de gaze a vecinilor.

Căpușată de rude și prieteni ar fi și Autoritatea de Supraveghere Financiară, arată o investigație a jurnaliștilor de la bursa.ro. Pe rând, soții de politicieni, copiii lor sau diverși apropiați au ocupat funcții importante în instituție, deși nu aveau nicio pregătire în domeniu. Angajările pe funcții fără studii nu par a fi, însă, un impediment. Unii mai inventivi și-au falsificat chiar și diplomele pentru a ocupa posturile dorite.

Laurențiu Baranga, fostul șef al Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, a fost reținut, luna trecută pentru 24 de ore. El este acuzat de înșelăciune după ce și-ar fi falsificat diploma de bacalaureat. Laurenţiu Baranga a demisionat când a auzit că procurorii i-au deschis dosar.

Scandal a fost și în jurul unui fost șef al Transelectrica. Marius Caraşol, acuzat că şi-a falsificat diploma de inginer pentru a putea ocupa funcţia de conducere în companie, a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la 2 ani şi 8 luni închisoare cu suspendare pentru înşelăciune şi uz de fals. Procurorii susţin că Marius Caraşol a utilizat acte false, şi anume documente de studii din care reieşea faptul că a urmat cursurile Universităţii Politehnica Bucureşti. Marius Caraşol a trecut în CV că are diplomă de inginer diplomat, după ce ar fi absolvit în anul 2005 Universitatea Politehnica Bucureşti. Diploma s-a dovedit însă a fi falsă.

La același truc a apelat și Marian Goleac, fost director ADP Sector 4. DNA l-a trimis în judecată pentru că a fost şef doi ani, deşi nu avea nici BAC-ul luat. Goleac era calificat să ocupe funcţii precum florar, betonist sau măturător.