MENIU

Culisele privatizării Petrom, dezvăluite după 18 ani. SRI a demascat TUNUL - Cum a fost îngropat dosarul JAFULUI OMV - Documente-bombă

Culisele privatizării Petrom, dezvăluite după 18 ani. SRI a demascat TUNUL - Cum a fost îngropat dosarul JAFULUI OMV - Documente-bombă

Dosarul JAFULUI Petrom a fost îngropat. Culisele privatizării Petrom ies la iveală. Realitatea PLUS a analizat mai multe documente explozive ascunse de 18 ani. Raportul SRI arată că privatizarea a fost deliberată. Aproape 140 de informări au fost făcute de servicii despre privatizarea controversată. România a pierdut în acest fel un miliard de dolari.

În 2006, la doi ani după privatizare, mai mulți senatori au înființat o comisie în care au investigat acest demers. Raportul comisiei nu a fost niciodată făcut public. În același timp, OMV este acuzată de înșelăciune împotriva statului român. Dosarul companiei austriece ar fi însă îngropat la Parchetul General, relatează Realitatea PLUS. Cunoscutul procuror din Constanța, Teodor Niță, a început, în 2015, o cercetare penală împotriva OMV Petrom, despre care spunea că n-ar fi respectat condițiile de privatizare din 2004. Teodor Niță, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța a întocmit o ordonanță în care a semnalat o serie de aspecte ce ar indica încălcări ale legii penale. 

În același timp, SRI a făcut aproape 400 de informări cu privire la această privatizare. Documentele analizate de Realitatea PLUS arată că privatizarea Petrom a fost moneda de schimb pentru aderarea României la Uniunea Europeană.

România a pierdut 1 miliard de dolari prin privatizarea Petrom

Mai mult, România a pierdut 1 miliard de dolari prin subevaluarea acțiunilor. Specialiștii spun că privatizarea s-a reflectat în prețul gazului natural. După acest demers, românii au plătit facturi de trei ori mai mari. Din conducerea comisiei de anchetă a Parlamentului a făcut parte și fostul senator Marius Marinescu. 

Statul român a ieșit în pierdere, în timp ce compania austriacă a obținut monopolul pe acțiunile OMV Petrom, totul având loc cu o investiție minimă, Dosarul a fost instrumentat de procurorul constănțean până când i-a fost luat de București. Peste peste 70 de milioane euro a pierdut atunci statul român. Suma ar fi fost reprezentată, potrivit Ordonanței din 17 aprilie 2015 a procurorului Teodor Niță, de investițiile pe care OMV Petrom a susținut că le-a făcut la Combinatul Doljchim și la Combinatul Arperchim, care de fapt nu ar fi existat. OMV Petrom a recuperat însă bani de la statul român, odată cu dobândirea pachetului de acțiuni de 51% din acțiunile Petrom, potrivit luju.ro.

Ordonanța procurorului Niță: OMV a intrat ilegal în posesia pachetului de 51% din acțiunile Petrom

În acest mod, potrivit procurorului Niță, “OMV a intrat ilegal (prin fraudarea prețului asumat dar neplătit) în posesia pachetului de 51% din acțiunile PETROM”, motiv pentru care a dispus extinderea cercetărilor și continuarea urmăririi penale față de OMV Petrom SA.

”Revenind la cele mai sus expuse, din această perspectiva, consider că sunt indicii care să justifice presupunerea rezonabilă că SC OMV Petrom a săvârșit infracțiunea de înșelăciune în dauna statului, sens în care va fi luată măsură ce se impune”, s-a dispus prin Ordonanță de către procurorul Teodor Niță, potrivit Realitatea PLUS.

Ancheta deschisă în anul 2015 de cunoscutul procuror constănțean Teodor Niță vizează posibile fraude comise în condițiile de nerespectare a „Acordului de Privatizare a Petrom” din 2004, aprobat prin hotărâre de guvern. Primele concluzii trase de procuror au fost că această privatizare, derulată de guvernul PSD condus atunci e Adrian Năstase, ar fi produs consecințe patrimoniale Statului român de peste 70 milioane euro.

Acest prejudiciu a fost calculat de echipa de anchetă condusă de procuror pornind de la investițiile pe care OMV Petrom a susținut că le-a făcut la Combinatul Doljchim și la Combinatul Arperchim, dar care, în realitate, nu ar fi fost efectuate. Cu toate acestea, spunea procurorul, OMV Petrom ar fi recuperat banii de la statul român, odată cu dobândirea pachetului de 51% din acțiunile Petrom.

Astfel că, pentru a intra în posesia celor 51% din acțiunile Petrom, OMV avea obligația să investească peste 45,8 milioane de euro la Combinatul Doljchim și alți 26 de milioane de euro la Combinatul Arperchim, timp de 5 ani. Sumele ar fi trebuit investite în modernizarea și retehnologizarea celor două combinate.

CUM A OBȚINUT OMV 51% DIN ACȚIUNILE PETROM

„Profitând, în cadrul demersurilor administrative efectuate de caracterul confidențial și nepublic al contractului de privatizare, ascunzând realitățile obligațiilor asumate reprezentanților Autorității de Reglementare, OMV Petrom ar fi prezentat în cele din urmă Statului Român o situație care releva că au efectuat investițiile asumate prin contract, dar, în realitate, aceste investiții nu au fost efectuate sau nu au fost făcute cu fondurile OMV”.
Sursa: ordonanța procurorului Teodor Niță, 2015, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, luju.ro

Documentul întocmit de procurorul din Constanța nu s-a concretizat însă cu un dosar penal. Acesta a fost preluat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar de atunci nu s-a mai auzit de nici o anchetă în cazul OMV Petrom, relatează Realitatea PLUS. 

SRI, DOCUMENTE DEVASTATOARE DESPRE PRIVATIZAREA PETROM

În plan regional, SNP Petrom SA avea un potențial ridicat de concurențialitate, date fiind atuurile de care dispunea: patrimoniu semnificativ, structură integrată de funcționare, angajarea unor cooperări în afara granițelor țării destinate extinderii activității. (...) Pe de altă parte, în intervalul 2001-2002, pe fondul influențelor factorilor conjuncturali ce se manifestau în plan internațional și al unui management tehnico-economic deficitar, societatea a înregistrat o scădere a profitabilității și un regres al activității pe anumite segmente

În 2001, SNP Petrom SA a realizat o cifră de afaceri de 2,78 miliarde de dolari SUA și a înregistrat un profit de 173 milioane de dolari SUA (neavând datorii la bugetul de stat).
Valoarea totală a investițiilor realizate de la înființare până în anul 2002 de către SNP Petrom SA s-a ridicat la 1,8 miliarde dolari SUA, cea mai mare parte vizând activitățile de extracție și rafinare, dar și modernizarea stațiilor de distribuție.

Stabilirea valorii de piață a societății naționale la privatizare - de numai 2,23 miliarde euro - a fost fundamentată pe cifrele/prognozele de pe piața de profil de la nivelul lunii mai 2003, fără o actualizare a acestora în perioada premergătoare privatizării.

Practic, în pofida semnalelor de pe plan internațional care indicau o evoluție ascendentă la prețurile hidrocarburilor (...), pentru evaluarea Departamentului de Explorare și Producție din SNP Petrom SA s-a considerat aceeași valoare a rezervelor interne de țiței, din 2003 până în 2012, cuprinsă între 18 dolari SUA și 22 dolari SUA, cu toate că, în anul 2003, barilul a depășit 30 dolari SUA (fără să coboare sub 25 dolari SUA).

Serviciul Român de Informații a semnalat disfuncții, riscuri și vulnerabilități prezente în diferite etape ale procesului de privatizare - inclusiv în contextul primelor inițiative destinate identificării unei modalități optime de privatizare a Societății Naționale a Petrolului (începând cu anul 1998) - a căror concretizare era de natură să obstrucționeze obținerea efectelor scontate.

Datele și informațiile obținute de Serviciul Român de Informații referitoare la SNP Petrom SA cu semnificație în planul securității economice, au făcut obiectul a 400 de informări transmise, începând din anul 1998 până în prezent, beneficiarilor legali. Numai în perioada 1 ianuarie 2002 - 31 decembrie 2004, în care s-au derulat activități specifice destinate pregătirii privatizării, au fost transmise 136 informări.
Sursa: Document SRI „Informare - Repere ale procesului de privatizare Petrom”, luju.ro