Culisele declarației pro-autonomie a maghiarilor de la Cluj Napoca
Declarația semnată luni la Cluj-Napoca pentru autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc a fost anunțată de fapt în prealabil la Budapesta, în contextul în care anul acesta vor fi alegeri parlamentare în Ungaria.
Rezoluţia semnată luni, la Cluj-Napoca, de cele trei formaţiuni politice maghiare (UDMR, PPMT şi PCM) arată că se doreşte obţinerea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, care ar trebui să devină "o regiune autonomă în limitele sale istorice", cu organism de decizie cu competenţe legislative şi executive regionale în domeniile educaţiei, culturii, informării, economiei, dar şi domeniul funcţionării propriului aparat de administraţie publică. Liderii politici maghiari arată că "administraţia Ţinutului Secuiesc poate fi eficientă şi va servi interesele cetăţenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuieşti".
De fapt declarația fusese anunțată zilele trecute de la Budapesta mai ales că anul acesta vor fi alegeri parlamentare în Ungaria, potrivit Flux 24.
Scopul este coalizarea voturilor maghiarilor din Transilvania pentru Viktor Orban.
Conform declarației de acum câteva zile a liderului grupului parlamentar Fidesz, principalul partid de guvernământ din Ungaria va face tot posibilul ca acţiunea de adunare a un milion de semnături necesare susţinerii iniţiativei cetăţeneşti Minority SafePack, să fie una reuşită.
Gergely Gulyás a făcut această declaraţie săptămâna trecută la Budapesta, înainte să semneze iniţiativa cetăţenească europeană pentru minorităţi, Minority SafePack, lansată de Uniunea Federală a Naţionalităţilor Europene (FUEN). Politicianul a afirmat că este important pentru maghiarii din afara graniţelor Ungariei ca Bruxelles-ul să abordeze, în sfârşit, problema minorităţilor naţionale autohtone, alături de situaţia celorlalte minorităţi.
Gergely Gulyás a spus că este vorba despre o iniţiativă cetăţenească pentru protejarea minorităţilor naţionale, care ar obliga Uniunea Europeană (UE) să acorde atenţie şi maghiarilor care trăiesc în afara graniţelor Ungariei.
Până la 3 aprilie, un număr de cel puţin un milion de semnături trebuie adunate din şapte ţări, iar Comisia Europeană (CE) a stabilit şi numărul minim pentru fiecare ţară. În cazul în care sunt îndeplinite condiţiile, Comisia, respectiv Parlamentul European au obligaţia să dezbată iniţiativa, a reamintit politicianul de la Fidesz, solicitând totodată ca indiferent de apartenenţa politică, toată lumea să fie partener în această cauză.
"În spiritul declaraţiei Conferinţei Permanente Maghiare (Máért), declaraţie semnată de toate partidele parlamentare, ne-am dori ca interesul pentru acest subiect să se păstreze şi în timpul campaniei electorale", a mai spus Gergely Gyulyás referindu-se la campania electorală de dinaintea alegerilor parlamentare care se vor desfăşura în luna aprilie în Ungaria. Acesta consideră că trebuie evitată ca această cauză să cadă pradă luptei politice, deoarece este de interes pentru toate organizaţiile civile şi pentru fiecare maghiar.
Iniţiativa poate fi semnată nu doar pe suport de hârtie, ci şi prin intermediul paginii de internet Jogaink.hu, iar Minority SafePack poate fi susţinut foarte uşor, doar prin câteva clickuri, a explicat politicianul.
Răspunzând la o întrebare, Gergely Gyulyás a specificat că, întrucât consideră cazul ca fiind unul deasupra intereselor de partid, nu vor să concureze cu alte partide în ceea ce priveşte numărul semnăturilor adunate. Fidesz doreşte cât mai multe semnături, şi va face tot posibilul ca pragul de un milion de semnături să fie atins. Fidesz ar asigura şi 500.000 de semnături, sau chiar mai multe, a afirmat politicianul.
Gergely Gulyás a mai spus, nu poate garanta că vor exista suficiente semnături peste hotare, dar din câte ştie, Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) a adunat deja un număr de 230 000 de semnături, iar în Slovacia au fost colectate de asemenea peste 50.000. "Ţara-mamă trebuie să fie pe primul loc la numărul semnăturilor adunate", a considerat acesta.
Csongor Csáky, secretarul general al Asociaţiei Rákóczi a subliniat faptul că în prezent, în Uniunea Europeană nu există o lege cuprinzătoare care să garanteze drepturile minorităţilor naţionale autohtone. Acesta a mai spus că Asociaţia Rákóczi încearcă să fie lider în ceea ce priveşte succesul iniţiativei în Ungaria. Solicită organizaţiilor civile, partidelor politice, bisericilor şi reprezentanţilor mass-media să contribuie la strângerea semnăturilor necesare. Scopul este ca maghiarii să adere la Minority SafePack cu cât mai multe semnături, a subliniat acesta.