CSM: Unele prevederi din coduri s-ar putea dovedi nepotrivite şi ar justifica modificări ulterioare

"În orice proces de reformă legislativă de amploarea celui pe care îl presupune adoptarea noului pachet în materie penală sunt inerente unele necorelări sau omisiuni care fac necesare modificări şi completări corespunzătoare ale noilor prevederi. Tot astfel, unele dintre soluţiile propuse se pot dovedi a nu fi tocmai cele mai potrivite, justificându-se intervenţii legislative ulterioare. Cu siguranţă, însă, majoritatea aspectelor ce comportă discuţii sau care necesită unele modificări vor deveni evidente, în mod firesc, pe parcursul aplicării dispoziţiilor noilor coduri", arată conducerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), într-o declaraţie transmisă la solicitarea MEDIAFAX.

În opinia conducerii CSM, amânarea intrării în vigoare a noilor coduri nu este o soluţie viabilă, în raport de considerentele care au fundamentat adoptarea acestor acte normative, respectiv reformarea sistemului judiciar în materie penală, "faţă de deficienţele constatate de-a lungul anilor, dar şi de necesitatea asigurării unui cadru legislativ modern, adaptat cerinţelor actuale".

"Barierele de care s-ar putea lovi implementarea noilor coduri în materie penală ţin de asigurarea schemelor de personal, atât în ceea ce priveşte judecătorii şi procurorii, cât şi personalul auxiliar de specialitate", apreciază conducerea Consiliului.

Referitor la aspectele ce ţin de resursele umane, CSM apreciază că se impune efectuarea demersurilor necesare pentru adoptarea hotărârii de Guvern pentru suplimentarea cu 150 de posturi de judecători şi 200 de posturi de personal auxiliar de specialitate.

"Deşi plenul Consiliului a avizat favorabil proiectul de hotărâre de Guvern transmis de către Ministerul Justiţiei, prin care se prevedea suplimentarea schemelor de personal în sensul celor prevăzute în Memorandum, acest act normativ nu a fost adoptat", susţine conducerea CSM.

Una dintre cele mai importante schimbări pe care le aduce noul Cod penal, în opinia conducerii CSM, o reprezintă reglementarea concursului de infracţiuni, care, "deşi nu prezintă diferenţe sub aspectul condiţiilor de existenţă", instituie însă sancţionarea sa, potrivit sistemului cumulului juridic, cu spor obligatoriu şi fix, de o treime din totalul celorlalte pedepse.

"Pe de altă parte, noul Cod penal are o altă filosofie a pedepselor faţă de Codul penal anterior, rearanjându-le, pentru aceleaşi infracţiuni, în alte limite, de obicei mai mici, alături de dezincriminarea unor infracţiuni", a adăugat conducerea CSM.

În cazul noului Cod de procedură penală, conducerea CSM consideră că una dintre cele mai importante modificări se referă la separarea funcţiilor judiciare în procesul penal, fiind introduse, cu caracter de noutate, instituţia judecătorului de drepturi şi libertărţi şi cea a judecătorului de cameră preliminară.

"Alte modificări salutare, în opinia noastră, se referă la măsurile preventive, al căror sistem a fost regândit şi reaşezat. Astfel, obligarea de a nu părăsi localitatea şi cea de a nu părăsi ţara nu se mai regăsesc în noul Cod, ca şi instituţiile liberării provizorii pe cauţiune şi sub control judiciar, ele găsindu-şi însă un corespondent în controlul judiciar sau în controlul judiciar pe cauţiune", a precizat CSM.

Judecătorul Horaţius Dumbravă, membru al CSM, a declarat, pentru MEDIFAX, că în ciuda faptul că în octombrie 2012 Guvernul a adoptat un Memorandum pentru implementarea de anul acesta a noilor coduri penal şi de procedură penală, prin care se prevedea o suplimentare a schemelor de personal cu 150 de posturi de judecători şi 200 de posturi de grefieri, "nici până la acest moment Guvernul României nu s-a achitat de obligaţia autoasumată prin Memorandum, obiectiv de altfel transmis şi Comisiei Europene cu ocazia diverselor raportări legate de Mecanismul de Cooperare şi Verificare".