CSM propune ca acordul de recunoaştere a vinovăţiei să se aplice pentru mai multe infracţiuni

Potrivit prevederilor actuale, limita maximă a pedepsei în cazul recunoaşterii vinovăţiei este de şapte ani de închisoare, iar cea minimă este amenda.

Surse din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au declarat marţi, pentru MEDIAFAX, că s-a propus creşterea la 15 ani a limitei maxime, limita minimă rămânând amenda. Modificare aceasta ar contribui la rezolvarea mai rapidă a unor dosare penale, dar şi la evitarea cheltuielilor pe care le-ar presupune parcurgerea procedurilor în cameră preliminară şi la judecare.

Potrivit aceloraşi surse, CSM a trimis Parlamentului şi un amendament privind completarea Codului penal, respectiv introducerea unei circumstanţe agravante în cazul infracţiunilor de patrimoniu. Aceasta se referă la cazurile infracţiunilor cu consecinţe deosebit de grave (furt, tâlhărie) dacă limitele prevăzute sunt insuficiente, astfel încât judecătorul să poată majora pedeapsa cu jumătate.

Oficiali din CSM au precizat că, în prezent, nu se face diferenţa între un furt de 50 de lei şi unul de 50 de milioane de euro. Prin această circumstanţă agravantă, judecătorul în cauzele cu consecinţe deosebit de grave poate adăuga un spor substanţial.

Conform sursei citate, CSM a propus şi completarea articolului 421, punctul 2, litera a) din Codul de procedură penală, referitor la soluţiile de judecată date în apel.

În reglementarea actuală, dacă un inculpat a fost achitat în prima instanţă, iar în a doua instanţă (în apel) este condamnat, acesta poate fi condamnat fără să fie readministrate probele care au stat la baza achitării iniţiale.

Membrii CSM au propus această soluţie întrucât Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că România a încălcat dispoziţiile unui proces echitabil, pentru că atunci când instanţa de apel condamnă, nu readministrează probele care au stat la baza achitării în prima instanţă.

Astfel, articolul 421, punctul 2, litera a) ar putea avea următorul cuprins: "a) desfiinţează sentinţa primei instanţe şi pronunţă o nouă hotărâre procedând potrivit regulilor referitoare la soluţionarea acţiunii penale şi a acţiunii civile la judecata în fond. Instanţa de apel readministrează declaraţiile pe care prima instanţă şi-a întemeiat soluţia de achitare (...)".

Un alt amendament transmis Parlamentului priveşte modificarea articolului 399 din Codul de procedură penală, referitor la măsurile preventive luate în cazul minorilor.

Legislaţia prevede că, în cazul în care instanţa de fond aplică minorului o măsură educativă, însă fără a preciza dacă aceasta este privativă sau neprivativă de libertate, trebuie să dispună şi punerea de îndată în libertate a minorului arestat preventiv, indiferent de gravitatea infracţiunii săvârşite.

Potrivit noului Cod penal, minorului care a săvârşit o infracţiune nu i se mai poate aplica o pedeapsă, ci doar o măsură educativă. "În aceste condiţii, este evident că în reglementarea actuală a articolului 399, alineatul 3, litera d) din Codul de procedură penală nu mai poate fi menţinută, prin sentinţa dată în primă instanţă, măsura arestării preventive a inculpatului minor, indiferent de gravitatea infracţiunii săvârşite", au precizat pentru MEDIAFAX sursele citate.

În cazul infracţiunii de omor, de exemplu, o astfel de reglementare poate avea consecinţe negative pentru buna desfăşurare a procesului penal, atât din perspectiva desfăşurării în sine a procedurii judiciare în calea de atac, cât mai ales din perspectiva reacţiei sociale negative pe care ar genera-o punerea în libertate a inculpatului, fără a exista probe concrete pentru o astfel de măsură, conform surselor citate.

O altă propunere care a fost transmisă Parlamentului pentru a completa legea penală se referă la situaţia în care un procuror ia o decizie de netrimitere în judecată a unei persoane, în cazul căreia judecătorul în materie de drepturi şi libertăţi a dispus deja o măsură provizorie.

Astfel, CSM a trimis spre completarea articolului 246 un nou alineat care precizează că: "în cazul în care dispune o soluţie de netrimitere în judecată, procurorul sesizează judecătorul de cameră preliminară pentru confirmarea ori, după caz, înlocuirea sau încetarea măsurii. Acesta, în camera de consiliu, cu participarea procurorului, ascultă, dacă este posibil, persoana supusă măsurii provizorii, în prezenţa avocatului său, şi, după efectuarea unei expertize medico-legale, se pronunţă prin încheiere motivată. Împotriva încheierii se poate formula contestaţie, în termen de trei zile de la pronunţare, care se soluţionează de către judecătorul de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară celei sesizate, fără participarea procurorului şi a persoanei supuse măsurii provizorii".

Sursele citate au precizat că cele 43 de amendamente transmise Parlamentului ar aduce clarificări noilor codurile penale, intrate în vigoare la 1 februarie. CSM a consultat în acest sens reprezentanţii parchetelor şi instanţelor, după primele două luni de la implementarea noilor coduri.

Parlamentul ar urma să ia în discuţie aceste modificări şi completări imediat după sărbătorile de Paşti, potrivit unor surse din CSM.